Raport asupra starii mele de sanatate mintala

ROMANIA
MINISTERUL DE JUSTITIE
DIRECTIA GENERALA A PENITENCIARELOR
PENITENCIARUL RAHOVA
LT. COL. DR. STATE MARIANA


Raport asupra starii de sanatate mintala

a detinutului MOLDOVEANU MIHAI,

condamnat pentru omor deosebit de grav (detentie 25 ani)



In lunile iunie, iulie si august au avut loc patru consultatii psihiatrice (2768/12.06.2002; 2889/19.06.2002; 3080/3.07.2002 si ultima 3664/2.08.2002 cand a venit la solicitarea mea).

Din anamneza am retinut ca este absolvent al Liceului Militar din Craiova (promotia ’86) si al Scolii Militare de Ofiteri Activi – grad locotenent – Ramnicu Valcea. A demisionat din armata in 1992. Afirma ca are o firma cu profil commercial. Este divortat si are o fetita care locuieste cu mama ei in Germania.

Lasa impresia unuia care lupta din rasputeri fizic (refuzuri de hrana repetate in scop protestatar), psihic si juridic pentru a-si demonstra nevinovatia.

Constat ca discursul detinutului este logic, coerent, presarat cu argumente juste, calm, ferm dar linistit, controlat, punand accentual mai mult pe neregulile comise asupra lui in timpul arestului, anchetei, detentiei si spital (legat de refuzul de hrana pe care l-a practicat de mai multe ori) si mai putin pe povestea lui care mie nu-mi era cunoscuta (la ultima consultatie, la cererea mea, mi-a pus la dispozitie extrase din ziare referitoare la cazul lui ca si alte documente juridice sau memorii care vorbeau pe larg despre crima, anchete, proces).

Limbajul, felul de a gandi reflecta educatia dar si o inteligenta buna, mobilizata in lupta pe care o desfasoara in momentul de fata. El considera ca dovezile din dosarul sau nu-l incrimineaza ca autor in savarsirea sadicei crime din Oradea. Isi cunoaste drepturile ca detinut si pretinde sa-i fie respectate.

Cu o persevernta sustinuta foloseste toate caile de atac pentru a-si rezolva problemele juridice.

Presa, folosita de detinut in trecut, este mijlocul sau de aparare, avocatul lui in pledoaria sa pentru nevinovatie.

In timpul consultului (primele sedinte) am avut senzatia ca sunt examinata, evaluata ca un potential dusman pe care trebuie sa-l cunosti pentru a putea lupta cu el. A existat o discreta confruntare de idei (cu scopul de a afla daca denatureaza faptele, daca modifica povestea) care nu a degenerat, detinutul fiind extreme de controlat chiar cand au fost atinse puncte vulnerabile – ca imaginea publica – semn de narcisism evident.

Fapta de care este acuzat detinutul reflecta o personalitate impulsiva si sadica, puternic antisociala, care se descarca violent, - ca un raptus pare crima comisa - existand riscul de recideva in viitor. Aceasta fapta trebuie spus ca este negata cu destul de multa acuratete de detinut.

In concluzie, conchid ca nu am decelat nici o tulburare psihica evidenta in decursul discutiilor noastre, acestea sugerand evident sanatate psihica.


5 aug. 2002 Dr. STATE MARIANA
Medic primar psihiatru

DATE DE CONTACT

MOLDOVEANU MIHAI
PENITENCIARUL RAHOVA
SOS. ALEXANDRIEI NR. 154, SECTOR 5
BUCURESTI

E-MAIL: moldoveanu_libertate@yahoo.com

pentru toti cei care...

Pentru toti cei care se intreaba de ce nu fac una sau alta...
De 12 ani (10 ani in arest, 2 in libertate dupa ce am fost achitat de catre Curtea de Apel Oradea) am incercat tot ce era omeneste posibil.
am facut pe rand:
- contestatii in anulare;
- revizuiri;
- litigii cu statul roman si diverse institutii si autoritati publice pentru imbunatatirea legislatiei in vigoare si reintroducerea recursului in anulare in materie penala astfel incat greselile "baietilor de treaba" de la ICCJ sa nu mai ramana acoperite de tacere;
- plangeri penale impotriva magistratilor care m-au judecat si a politistilor si procurorilor care m-au anchetat. Acestia din urma au facut si uz de forta fizica, au abuzat in fel si chip;
- plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului: dosarul troneaza intr-o nesimtita nepasare de peste 7 ani pe masa magistratilor europeni; poate ca libertatea unui om n-o fi chiar atat de importanta pe cat imi place mie sa cred;
- am avut la un moment dat in 2005 o perioada in care am trimis sute de scrisori (la propriu) paralamentarilor romani tocmai pentru a le solicita sprijinul in demersul meu pentru a-mi demonstra nevinovatia. Am facut sacrificii pe care nimeni niciodata nu si le va putea imagina pentru ca eu sa trimit acele peste 200 de scrisori. Si cand ma gandeesc ca cele mai multe au fost probabil aruncate la cos, ma apuca o stare ...sa-i zicem de tristete;
- cazul meu apare intr-o carte ce se numeste "ERORI JUDICIARE"!? Mi se pare chiar caraghios.
- s-au scris zeci de articole pe care cu timpul le voi posta si pe acest blog;
- am aparut in diverse emisiuni Tv; printre cele mai importante: 4 episoade in "MISIUNE IMPOSIBILA" - realizator Adriana Stoicescu; "6 VINE PRESA"; Stiri Antena 1; Pro tv etc.;
- am intrat la un moment dat in refuz de hrana tocmnai pentru a protesta impotriva batailor si tratamentelor la eram suspus la Oradea. Nu am mancat absolut nimic 30 de zile. Mi-am distrus ficatul, stomacul...Si nu a servit la nimic;
- am sunat zeci de oameni care se dau rotuzi si destepti pe la televizor si care nu contenesc cu efuziunile de empatie pentru "popor" atunci cand camere de filmat sunt pe ei. Rezultatul? Nu le pasa. Ii doare fix in cot (si nici macar acolo) ca eu mor pur si simplu pe zi ce trece
Au fost putini politicieni care au avut curajul sa se implice intr-o astfel de cauza. Printre putinii care si-u gasit si timp si disponibilitate si verticalitate sa spuna lucrurilor pe nume a fost d-na senator NORICA NICOLAI. Incepand cu anul 2005 si pana in prezent a incercat, in limita atributiilor ce ii reveneau ca membru al senatului, sa-mi ofere sprijinul domniei sale astfel incat cazul meu sa poata fi cunoscut. A aparut si la diverse emisiuni cu tema juridica difuzate de B1 Tv in cadrul carora, in calitate de fost procuror, a criticat maniera superficiala si abuziva in care am fost anchetat si condamnat;
- am trimis vreo 3 cereri de gratiere - Basescu gratiaza doar traficanti de droguri si batranele trecute de 80 de ani. nu ma incadrez in nici una din cele doua categorii;
- m-am dat cu capul de pereti - nu a servit la absolut nimic. M-am trezit tot acolo unde eram si cu o secunda inainte: Penitenciarul Rahova.

Am incercat tot ce se putea incerca. La un moment dat ma gandeam sa initiez o campanie de strangere de semnaturi in favoarea gratierii mele. Nici eu nu mai striu ce sa mai inventez. un lucru este cert insa. Nu am voie sa-mi pierd speranta ca voi iesi afara si nu am voie sa ma opresc. Sunt dator fiicei mele, familiei mele, sunt dator fata de mine.
Cam atat pentru azi. E tarziu si vine apelul...
Seara buna va doresc si...liniste in suflet

Dupa mai bine de 10 ani petrecuti in puscarie stau si ma intreb cum de mai sunt normal la cap. Si eu sunt surprins ca nu am innebunit.
A devenit dureros de la o vreme. Sunt atatia care iti dau dreptate, atat de de putin cei care vor si pot sa faca intr-adevar ceva.
Situatia mea este cel putin delicata.
Juridic vorbind, abrogarea recursului in anulare a eliminat practic orice posibilitate pentru cei condamnati definitivi de a mai beneficia de un proces echitabil.
Sunt nevinovat si habar nu am cui ar trebui sa-i pese?!
La judecarea recursului de catre fosta CSJ nu am avut aparator (nici macar din oficiu) si nici macar nu mi s-a dat dreptul la ultimul cuvant.
Minunatilor judecatori nu le-a pasat ca aveau in fata lor un om care era in libertate de 2 ani de zile tocmai pentru ca o instanta din Romania, Curtea de Apel Oradea, analizand probele din dosar, constase ca NU AVEAM CUM SA FIU AUTORUL FAPTELOR CE MI SE IMPUTA. Dintr-un om nevinovat m-am transformat incetul cu incetul intr-un om cu o viata ratata.
Nu imi sta in fire sa-mi plang de mila. De ani de zile ma straduiesc sa demonstrez ca am dreptate. Insa cand ma gandesc ca la vremea cand a inceput tot acest cosmar aveam 28 de ani si acum am 40...cand realizez ca fata mea a implinit 14 ani iar eu nu am mai vazut-o de o vesnicie...
Cineva trebuie sa plateasca pentru toata viata asta care mi s-a furat pe nedrept.

Sper totusi ca mai exista si buni profesionisti printre magistratii din Romania si ca intr-un final voi putea fi din nou un om liber.

articole - presa

Evenimentul Zilei Nr. 5055

Duminica, 20 Ianuarie 2008, 12:54

Condamnati initial la 60 de ani inchisoare pentru omor,trei inculpati au fost achitati12 Mai 1999
OLIVIA STEER

Rasturnare spectaculoasa de situatie la Curtea de Apel Oradea: Condamnati initial la 60 de ani inchisoare pentru omor,trei inculpati au fost achitatiCurtea de Apel Oradea s-a pronuntat, zilele trecute, dupa deliberari furtunoase, in cel mai controversat proces postrevolutionar de omor petrecut in oras. Intr-o singura noapte, in octombrie 1995, doi taximetristi oradeni au fost victimele unor atacuri violente din partea clientilor. Nagy Adalbert, de la Confort Taxi, a fost gasit spre dimineata mort, aruncat in spatele unui gard de pe strada Facliei, dupa ce fusese lovit cu bestialitate in cap de mai multe ori, cu un satir si o maciuca. Cel de-al doilea taximetrist, Vajna Tibor, a fost mai norocos: desi atacat cu un spray paralizant si lovit cu un corp contondent, de doua persoane, el a reusit sa fuga insingerat, pina la un bar din apropiere. Nici unul dintre faptasi nu a fost gasit imediat. Abia dupa citeva luni, politistii aveau sa retina trei persoane din Rimnicu-Vilcea: Georgica Honciuc, Ecaterina Gabriela Rotariu si Mihai Moldoveanu. Ei au recunoscut, dupa un timp, ca au planuit jefuirea celui de-al doilea taximetrist pe considerentul ca nu aveau bani pentru a se reintoarce acasa de la Oradea. Intimplarea a facut ca ambele atacuri sa se petreaca pe aceeasi strada, motiv pentru care politistii au presupus ca asasinii lui Nagy Adalbert sint aceiasi cu cei care au incercat sa-l tilhareasca pe Vajna. Intr-un final, fata a admis si participarea sa, ca martor, la omorul savirsit de prietenii ei. Moldoveanu a sustinut de la bun inceput ca nu este vinovat de asasinarea taximetristului si ca Gabriela Rotariu a cedat in fata presiunilor neortodoxe ale anchetatorilor care aveau nevoie, in fata unei opinii publice socate de eveniment, de gasirea unor vinovati. Tribunalul Bihor i-a condamnat pe cei doi barbati la cite 25 de ani inchisoare, iar pe femeie - la zece ani. Sentinta Curtii de Apel a rasturnat insa intreaga constructie a acuzarii, bazata numai pe probe indirecte. Unul dintre cei doi judecatori ai completului a optat pentru achitare, celalalt - pentru condamnare, astfel ca a fost nevoie de formarea unui complet de divergenta, cu trei judecatori. Cel de-al treilea magistrat a atirnat balanta in favoarea inculpatilor: cei trei au fost achitati . Procesul va continua mai mult ca sigur la Curtea Suprema de Justitie, Parchetul nefiind multumit cu o asemenea solutionare a dosarului. Vom reveni cu amanunte din culisele acestui controversat caz.

articole - presa

25 Mai 1999
Acuzati de omor deosebit de grav, trei tineri prieteni au fost achitati din lipsa de probe
sursa: evenimentul zilei

Printr-o sentinta a Curtii de Apel Oradea, la lungul sir de crime cu autor necunoscut, petrecute in Bihor, s-a mai adaugat una: Acuzati de omor deosebit de grav, trei tineri prieteni au fost achitati din lipsa de probeRecenta achitare a unui trio de prieteni, inculpati pentru omor deosebit de grav, pronuntata de Curtea de Apel Oradea, a avut ca efect reactii dintre cele mai contrare in rindul opiniei publice. Un sondaj de opinie realizat de un cotidian local privind modul in care oamenii au receptat actul de justitie a demonstrat un fenomen mai putin obisnuit: doar un numar nesemnificativ acrediteaza intelepciunea si corectitudinea completului de judecata care a pronuntat sentinta (dovedind, in schimb, ingrijorarea ca adevaratul criminal umbla liber si nestingherit pe strazi), marea majoritate exprimindu-si indoiala ca hotarirea de achitare a fost justa. In ce-i priveste pe cei din urma, atitudinea lor se explica, sint de parere specialistii in drept intervievati de redactorul "Evenimentului zilei", prin nevoia inconstienta de a identifica si izola criminalul, astfel incit sa se poata declara in siguranta atit ei, cit si familiile lor. Spectaculos si terifiant deopotriva, cazul taximetristului oradean Nagy Adalbert, ucis cu o violenta inimaginabila, in urma cu trei ani si jumatate, a captat constant si cu aceeasi intensitate interesul opiniei publice, in tot acest timp. Si asta, cu atit mai mult cu cit, prin intermediul mass-media, bihorenii au putut patrunde in culisele anchetei penale si ale judecarii procesului, constatind cu satisfactie prinderea si condamnarea, in prima instanta, a presupusilor infractori. Specialistii, in schimb, au observat rivna anchetatorilor de a trimite cu orice pret suspectii in judecata, in lipsa oricaror "probe certe, concludente si pertinente". E lesne de inteles, prin urmare, nerabdarea cu care a fost asteptata solutia Curtii de Apel Oradea. Caci, intre copertele dosarului, peste 700 de file povestesc despre moartea violenta a angajatului firmei "Confort Taxi", despre incercarile oamenilor legii de a gasi vinovatii si despre trei tineri prieteni ajunsi sa fie acuzati de omor, tentativa de omor deosebit de grav si tentativa de tilharie. Prinsi si judecati ca autori ai crimei, Mihai Moldoveanu (28 de ani) - fost ofiter MApN, Gabriela Rotariu (24 de ani) - functionara, si George Honciuc (25 de ani) - ex-cadru M.I, au fost condamnati, in luna iunie 1998, de Tribunalul Bihor, la cite 25 de ani de inchisoare - barbatii, si 10 ani - femeia. Surprinzindu-i deopotriva pe aparatori si acuzatori, Curtea de Apel Oradea i-a achitat pe 31 aprilie pentru infractiunea de omor deosebit de grav. Motivul? Inexistenta probelor incriminatoare la adresa inculpatilor. Justitia nu si-a spus insa ultimul cuvint: Parchetul de pe linga Curtea de Apel Oradea a declarat, recent, recurs sentintei pronuntate de instanta. In cazul in care atacul va fi acceptat, Curtea Suprema de Justitie va cintari pentru ultima oara justetea sentintei Curtii de Apel, in comparatie cu cea a Tribunalului Bihor, si temeinicia argumentelor acuzarii. Primul indiciu desemna un ucigas in serie care isi "iscaleste" crimeleLa nici zece luni de la primul asasinat comis asupra unui taximetrist, in toamna lui 1995, oradenii aveau sa constate cu oroare reeditarea unui mai vechi cosmar: un alt membru din aceeasi breasla fusese casapit, cu o violenta rara, de semeni de-ai sai. Mobilul? Jaf, s-a presupus. Nagy Adalbert avea sa fie atacat in noaptea de 31 octombrie, pe cind isi transporta clientii la destinatie. Fara avertisment, teasta angajatului "Confort Taxi" a fost sfirtecata si apoi zdrobita, parca de un macelar grabit: 16 lovituri aplicate cu un satir si o maciuca. Saltat, tirit si aruncat in portbagaj, cadavrul a fost mai apoi abandonat citiva metri mai incolo. Avea sa fie descoperit de organele de ordine in aceeasi noapte, datorita unor imprejurari mai putin obisnuite. Alertati si sositi urgent in zona pentru a captura "un barbat si o femeie" care incercasera sa tilhareasca pe aceeasi strada un alt taximetrist (Vayna Tibor, angajat al firmei "RIO"), politistii au dat de mort, aruncat in spatele unui gard in constructie de pe Strada Facliei. Iar la citiva metri mai departe - ceea ce parea atunci "iscalitura" ucigasilor: un abtibild rotund, avind diametrul 6 cm, chenarul rosu, interiorul desenat reprezentind o bila de popice cu trei gauri, de culoare neagra, si inscriptionat: "Sintem in zona! Agressione-Expres-Chirysopeea". A doua ipoteza: un omor si o tilharie in scop de jafO echipa operativa a IPJ Bihor a pornit in aceeasi noapte in cautarea agresorilor lui Vayna si a ucigasilor lui Nagy. Stradaniile lor au ramas zadarnice timp de doua luni si jumatate, pina cind, la 14 ianuarie 1996, aveau sa anunte presa locala ca i-au "prins pe asasinul taximetristului de la «Confort», George Honciuc (fost politist), si pe complicii sai, Mihai Moldoveanu (fost ofiter MApN) si Gabriela Rotariu (functionara)". Anchetatorii pretindeau ca cei trei l-au ucis pe Nagy Adalbert pentru bani, dar cum "prada" s-a dovedit infima au atacat, fara prea multe ezitari, la putin timp dupa aceea, un al doilea taximetrist. Arestati cu concursul politiei din Brasov si Covasna, cei trei suspecti au recunoscut ca fusesera in acea noapte in Oradea si, din cauza crizei acute de bani care ii impiedica sa se intoarca acasa (barbatii la Sf. Gheoghe, respectiv tinara femeie la Rimnicu-Vilcea), doi dintre ei - Rotariu si Honciuc - au incercat sa il tilhareasca pe Vayna Tibor, taximetristul de la "Rio". Cit despre omor, nici unul nu a admis, in prima faza, ca are vreo implicatie. Patru luni mai tirziu aveau sa fie trimisi in judecata. De acum insa, ordinea culpabilitatilor era cu totul alta. Moldoveanu - considerat de procurorul Florian Demian "creierul" grupului, din cauza personalitatii sale puternice si abilitatii de a le impune celorlalti doi tovarasi propria sa vointa - era un instigator calculat si autorul principal, care a ucis, alaturi de Honciuc, cu un singe rece rar intilnit. Gabriela Rotariu, in schimb, era acuzata de savirsirea infractiunii de nedenuntare a faptei penale si de tentativa de tilharie savirsita impreuna cu George Honciuc. In 8 iunie a.c., cei trei au fost condamnati, in prima instanta, la ani grei de puscarie. Tinara fata a primit o pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru complicitate la omor deosebit de grav (in cazul lui Nagy Adalbert) si tentativa de tilharie (privindu-l pe Vayna Tibor), iar cei doi barbati au fost condamnati la cite 25 de ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav, tilharie si instigare la tilharie (Mihai Moldoveanu) si tilharie urmata de moartea victimei, plus tentativa de tilharie (George Honciuc). Sentinta a fost atacata in termen la Curtea de Apel Oradea, unde cei trei tineri au cerut achitarea. Considerentul? "S-au exercitat presiuni fizice si psihice asupra lor, inculpatii aratind ca au fost drogati in arestul politiei si siliti in acest context sa dea declaratii care nu corespund adevarului"... O logica schioapa si marturisiri "cu portite"Doi dintre cei trei inculpati au admis - de-a lungul anchetei penale, iar Gabriela si in fata instantei - ca au participat la uciderea taximetristului Nagy Adalbert: Rotariu si Moldoveanu. Ulterior, declaratiile au fost retractate, aparatorii lor pledind pentru "nevinovatie". Prea tirziu insa. Completul de judecata a decis ca - desi "inculpatii au revenit pe parcursul procesului asupra declaratiilor date organelor de urmarire penala, chiar in prezenta aparatorilor alesi, invederind ca s-au exercitat presiuni fizice si psihice asupra lor, care nu au putut fi dovedite" - marturisirile autoincriminatoare indica realitatea. "Mihai, clientul meu, a fost condamnat doar in baza acelei declaratii. Dar atunci cind a descris omorul, a facut foarte multe greseli, chestiuni care nu se legau cu rechizitoriul Parchetului. De exemplu, Moldoveanu vorbea de un levier, in timp ce arma cu care se zice ca a ucis el era un satir. In plus, la reconstituire nu a putut indica locul exact in care a fost ucis taximetristul. Fie deliberat, fie pentru ca intr-adevar nu cunostea aceste detalii. Declaratia lui Mihai are foarte multe portite de scapare. Pot sa va spun sigur: nu exista nici o proba directa la dosar impotriva lui sau a celorlalti doi care sa demonstreze ca ei ar fi ucigasii taximetristului de la «Confort»", sustine avocatul Nicolae Salagean. Argumentele judecatorului, in schimb, s-au bazat pe inlantuiri logice: "Este de observat ca ambele atacuri asupra taximetristilor au avut loc in aceeasi zona, in imediata apropiere unul fata de celalalt, ambele au avut acelasi mobil, respectiv procurarea unor sume de bani, au fost atacate persoane care exercita aceeasi profesie (taximetristi) si, potrivit expertizei medico-legale aflate la dosar, exista similitudini intre leziunile produse victimei N.A. si cele produse partii vatamate Vayna Tibor", spune sentinta Tribunalului. Potrivit opiniei lui Salagean, demonstratia de logica a completului judecatoresc sufera din mai multe motive. "Ce om s-ar mai fi intors dupa doar citeva zeci de minute pentru a tilhari pe cineva, dupa ce exact in acelasi loc a omorit un om? Oricine ar fugi din zona mincind pamintul". In ce priveste leziunile, expertiza medico-legala nu a putut in final stabili cu certitudine ca ranile provocate celor doi taximetristi au fost produse cu aceeasi arma, o maciuca disparuta o data cu satirul. "As fi putut cistiga, dar Mihai a facut tot felul de gesturi care il defavorizau si m-a incurcat. Era disperat sa amine procesul pentru a reusi sa-l recuzeze pe presedintele completului. La pronuntare, a parasit sala de judecata, iar eu n-am mai putut sa-mi fac pledoaria, sa-l reprezint in lipsa. N-am putut decit sa depun concluzii scrise". "Am fost pus sa aleg: continua bataile sau le fac pe plac""N-am omorit pe nimeni in viata mea. Jur cu mina pe Biblie, jur pe capul lui fiica-mea", a declarat Mihai Moldoveanu, intervievat de redactorul "Evenimentul zilei", in Penitenciarul Oradea. "Referitor la ceea ce se intimpla de peste trei ani incoace, consider ca am fost arestat si judecat pe nedrept si abuziv". "Asa-zisa recunoastere - spune Moldoveanu - s-a facut intr-un context incriminator pentru anchetatori: inca de la arestare, la IPJ Brasov am fost «incalzit» bine. Cam jumatate de ora, tot arsenalul, incepind de la pumni, picioare si bastoane, ca sa spun ce am pe suflet. Pe 16 februarie (1996 - n.n.) au inceput bubuielile. Dar asa, sistematic si cu simt de raspundere! Eram legat de scaun si cu catuse la miini. In final, nu cred ca a fost o cedare psihica sau fizica, cu toate ca la un moment dat colonelul Sime (actualmente seful uneia dintre directiile desprinse din fostul UM 0215 - n.n.) obisnuia sa imi dea, pe la spate, cu pumnii in cap. Nu lasa urme de nici un fel, dar iti creeaza niste socuri pe care le simti noaptea: ai cosmaruri si impresia ca-ti taseaza coloana vertebrala. Am fost pus in situatia sa aleg: continua bataile sau inceteaza si atunci le fac pe plac". Amprentele, singele, urmele de pantofi si smocurile de par sint... ale nimanuiIn ce priveste omorul, Moldoveanu spune ca anchetatorii s-au rezumat la a-i acuza fara sa demonstreze cu probe irefutabile fapta pe care le-o imputau. "Ei spun ca am stat pe baltile de singe de pe scaunele din fata ale masinii taximetristului ucis. Masina mea trebuia atunci sa fie plina de singe, dar nu s-a gasit nici o urma. Din declaratia lui Gabi reiese ca ei au plecat sa-l tilhareasca pe al doilea taximetrist fara sa se schimbe, iar eu m-am urcat in masina fara sa ma spal. Nu cumva in masina celui de-al doilea taximetrist trebuia sa se gaseasca singe? Dar nu s-a gasit. Din masina de la mine au dus la expertiza o bucata de husa, dar nu s-a gasit nici o urma de singe. Si geaca mea din piele a fost bagata ca proba. Judecatorul spune ca am avut atita singe pe mine ca a ajuns si in buzunarul interior. Era o bucata de pinza de la o geaca de blugi cusuta in dreapta, in interior, ca un buzunar, pe care au identificat o pata, dar din cauza materialului insuficient nu s-au putut pronunta asupra apartenentei la specie si grupa. Judecatorul pretinde ca eu nu am putut sa demonstrez ca singele provine in urma unei altercatii. Dar eu pot aduce 500 de martori din Sf. Gheorghe care sa spuna ca am avut o multime de altercatii. Eu am facut noua ani arte martiale, am avut si o sala de box thailandez in Sf. Gheorghe. Aratati-mi in America sa vina procurorul cu o asemenea proba, sa-i dea lui Moldoveanu mandat de arestare si 25 de ani de inchisoare! Nu i se ride in nas? Am cerut o contraexpertizare a gecii, dar judecatorul mi-a spus ca nu are rost, ca oricum nu constituie proba in instanta. Ca apoi sa apara ca proba. Nici urmele adidasilor lui Georgica nu s-au gasit la fata locului. S-au gasit altele, care nu apartin nici unuia dintre noi. S-a gasit un smoc de par. Nu a fost al meu, nu a fost al lui Georgica si nici al lui Gabi. S-au mai gasit patru urme digitale, pe capota, si nu apartin nici unuia dintre noi. Zice ca l-am omorit cu un satir. Stiu o mie de metode sa omor un om cu miinile goale. Era mai simplu sa-i rup efectiv gitul. Era de ajuns sa-i ridic putin fruntea si sa-l imping de ceafa. Era de ajuns sa-i sucesc putin capul intr-o parte. Nu era mai logic sa procedez asa, ca zice ca am vrut sa-i furam masina. De ce trebuia sa umplem masina aia de singe? I-am spus procurorului ca sint dispus sa-i dau o demonstratie. Macar sa stiu pentru ce stau aici"... "Cind se porneste, mecanismul justitiei e ca un tavalug: nu se mai opreste!"In ce o priveste pe Gabriela Rotariu, avocatul Ioan Cigan gasise un alibi perfect pentru clienta sa: tinara fata fusese in preziua, ziua si a doua zi dupa crima la serviciu, in Rimnicu Vilcea, fiind pontata in registrul de prezente al RAETA, unitatea unde lucra. Teoria, promovata pentru prima data intr-un studiu de anul trecut al organizatiei civice Grupul pentru Dialog Social, a fost sustinuta cu probe si martori: foaia de prezente in care Rotariu figureaza de luni, 30 octombrie, pina vineri, 3 noiembrie 1995, declaratii ale colegilor de serviciu si ale mamei Gabrielei, care sustine ca fiica sa a dormit acasa in noaptea crimei. Cu toate acestea, cererea lui Ioan Cigan de a anexa la dosar probele nu a fost admisa de catre presedintele completului de judecata. Aparent inexplicabil, chiar Mihai Moldoveanu solicitase respingere ei. "Stiu ca alibiul ei mi-ar folosi si mie. Dar Gabi a fost in ziua aceea in Oradea si l-a tilharit cu Honciuc pe taximetristul de la «Rio». Trebuie sa plateasca pentru asta". Mihai Moldoveanu era convins ca - folosindu-se de propriile sale argumente - va reusi sa-si dovedeasca nevinovatia. Nu la fel de optimist era Nicolae Salagean, aparatorul sau. Caci, in ciuda tuturor argumentelor de care dispune pentru a-l disculpa pe fostul sau client si, implicit, pe tovarasii sai, avocatul era de parere ca acestia au putine sanse sa fie achitati. "Cind se porneste, mecanismul justitiei e ca un tavalug: nu se mai opreste. Se fac cheltuieli din banul public pentru anchete si expertize pentru proces. Acesti bani trebuie, in final, justificati. Cum ar mai urla opinia publica sa afle ca, dupa trei ani de procese, nu mai au vinovati, ca Moldoveanu, Rotariu si Honciuc au fost achitati. Dupa ce presa a dat de buna informatia ca ei sint ucigasii, nici toata apa Crisului nu le mai spala imaginea de raufacatori"... Prognoza avocatului avea sa fie insa contrazisa. "Curtea de Apel a dat dovada de caracter, as putea zice. Am vazut ca domnul presedinte Groza are dubii. Pentru ca lipseau probele certe, concludente si pertinente. Singura proba tare impotriva lui Mihai era recunoasterea care, coroborata cu recunoasterea lui Rotariu, putea duce la condamnarea lor. Dar fata aceea a oscilat intre declaratii ca intr-un dans. Ba ca nu stie de nici un omor, ba ca a participat la uciderea taximetristului, ba ca n-a participat, ca pina la urma sa declare ca nici n-a fost in Oradea, ci la Rimnicu Vilcea. Si asa si-a pierdut orice credibilitate. Iar in ce priveste recunoasterea lui Mihai, eu stiu ca exista foarte multe metode diabolice pentru a-l aduce pe suspect in situatia sa declare ce vrei tu. E suficient sa fie lasat o zi si o noapte cu nasul in perete. Il epuizezi psihic si il aduci in situatia sa spuna ca a omorit-o si pe maica-sa, numai sa fie lasat sa doarma". Important - mai opineaza aparatorul lui Moldoveanu - este sa se tina cont de prezumtia de nevinovatie, atita timp cit acuzarea nu poate demonstra contrariul. Si pe aceasta prezumtie s-a bazat si Curtea de Apel in luarea deciziei de achitare a inculpatilor.Potrivit minutei deciziei penale 92/A/1999, s-a dispus achitarea lui Mihai Moldoveanu (pentru omor deosebit de grav, pentru tilharie si instigare la tilharie), a lui George Honciuc (pentru omor deosebit de grav si tilharie) si a Gabrielei Rotariu (pentru complicitate la omor deosebit de grav), condamnindu-i in schimb la doi ani de inchisoare pentru complicitate la tentativa de tilharie si detinerea ilegala de spray paralizant (Mihai Moldoveanu) si la patru ani si patru luni pentru tentativa de tilharie si detinerea ilegala a unui spray paralizant (George Honciuc), dispunindu-se eliberarea de indata a Gabrielei Rotariu. Chiar daca nu s-a facut dreptate, Nicolae Salagean este de parere ca s-a preintimpinat o posibila eroare judiciara: "Cum este acceptabil, mai bine, mai moral, mai util: sa fie condamnat un nevinovat ori sa scape un vinovat? In asemenea cauze grave de omor, cum se pot inlatura erorile judiciare? Decit descoperindu-se adevaratul ori adevaratii autori. Nicidecum prin condamnarea cuiva in lipsa de probe!"...

presa - articole

2005-08-04
Un fost luptator in trupele speciale a fost condamnat, fara dovezi, la 25 de ani de inchisoare
Ion Alexandru, Eduard Pascu
Sursa:www.gardianul.ro

Un fost luptator din trupele speciale ale Armatei, condamnat la 25 de ani de inchisoare pentru omor, a dat in judecata statul roman, sustinandu-si nevinovatia.
Cazul lui Mihai Moldoveanu seamana cu dosarul in urma caruia Marcel Tundrea a stat degeaba 12 ani dupa gratii, pentru o crima pe care, in urma noilor probe administrate, s-a dovedit ca nu a comis-o. Scandalurile in care este implicata Justitia Romana parca nu se mai termina. Abuzuri ale procurorilor, decizii strambe ale instantelor de judecata fara ca macar acel magistrat sa citeasca probele de la dosar au facut ca, de-a lungul timpului, ziarele sa acorde spatii intregi. Primul soc suferit de Justitia romana a fost cazul lui Marcel Tundrea. Acest om a fost condamnat fara sa fie dovedit ca si criminal. Conform proverbului hotul neprins este negustor cinstit, legislatia prevede respectarea prezumtiei de nevinovatie. Un nou caz pentru care statul roman a fost dat in judecata la Strasbourg este cel al valceanului Mihai Moldoveanu. Acesta a fost condamnat la 25 de ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav. Prin actele de la dosar nu este dovedita crima, dar totusi doua instante il condamna, iar una il achita. Rezultatul, 5 ani de stat in spatele gratiilor fara sa fie dovedit ca asasin. O crima ramasa nerezolvata In luna noiembrie 1995, orasul de pe malurile Crisului Repede a fost zguduit de o crima oribila savarsita asupra unui taximetrist, precedata la cateva minute de talharirea unui coleg al victimei. Albert Nagy, in varsta de 29 de ani, era taximetrist la Felix Taxi si a fost gasit decedat pe strada Facliei, avand capul zdrobit de mai multe lovituri aplicate cu un satar si o bata. Cercetarea la fata locului a fost facuta de procurorul Alexandru Lele, cel care a fost anchetat de regretatul procuror Cristian Panait. La fata locului, anchetatorii au prelevat probe distruse partial de colegii taximetristului, cercetarea fiind facuta la lumina lanternei, a farurilor masinilor, dupa care a fost reluata a doua zi dimineata. Cadavrul soferului de taxi a fost gasit azvarlit peste un gard din beton la o distanta de cativa zeci de metri de autoturism, in timp ce cheile masinii au fost ridicate de pe carosabil la o distanta de trei metri de autoturism. In acelasi loc a fost gasit un ceas imbibat cu sange, iar portofelul era asupra victimei. Din procesul-verbal de cercetare la fata locului reiese ca toate urmele crimei au fost imprastiate pe o suprafata destul de mare, iar scopul ar fi fost jaful, pornindu-se de la ideea ca din masina a disparut microfonul de la statia de emisie-receptie. Atat masina, cat si imprejurimile locului faptei erau pline de sange. Pe capota portbagajului au fost gasite mai multe amprente digitale pline de sange, semn ca ucigasul a pus mana pe masina. Toate acestea au fost ridicate in vederea expertizarii criminalistice. Cazul a fost clasat cu AN (autor necunoscut). In aceeasi zi, cu un sfert de ora mai tarziu, pe aceeasi strada a avut loc talharirea unui alt taximetrist de catre doua persoane, o femeie si un barbat. Omul a reusit sa scape, fugind la un restaurant din apropiere de unde si-a alertat colegii. Un rechizitoriu fara dovezi concludente La numai trei luni de la aceste evenimente, politistii si procurorii au anuntat cu surle si trambite ca au reusit sa identifice autorii celor doua fapte, in persoana lui Mihai Moldoveanu – fost luptator in trupele speciale ale armatei, Giorgica Honciuc – fost politist si Gabriela Rotariu – fara ocupatie. Dosarul a fost instrumentat de procurorul Florin Demian din cadrul Parchetului Tribunalului Bihor. Acesta a intocmit un rechizitoriu din care reiese ca cei trei suspecti s-au cunoscut in orasul Sfantu Gheorghe si au decis sa faca rost de bani prin jafuri. Si-au ales ca locatie de atac orasul Oradea. Aici ar fi decis sa atace valutisti, insa dupa cateva incercari nereusite au schimbat planul. In seara zilei de 30 octombrie 1995 cei trei au ajuns in apropierea Hotelului Dacia, s-au inarmat cu un satar, o bata si doua sprayuri paralizante, dupa care s-au dus in fata Spitalului de boli Contagioase si au pandit taximetristi. Procurorul Demian sustine ca ei au oprit taxiul condus de Albert Nagy, rugandu-l pe sofer sa-i transporte pe strada Facliei. Ajunsi la destinatie, suspectii l-ar fi ucis pe taximetrist in masina. "Moldoveanu Mihai l-a lovit pe sofer in cap cu un satar, dupa care l-a lovit si Honciuc Giorgica, tot in cap, cu maciuca pe care a avut-o la el, iar Rotariu Gabriela a coborat din masina", se sustine in rechizitoriu. Acelasi procuror sustine ca Moldoveanu si Honciuc au scos victima din masina, au pus-o in portbagaj, dupa care au cautat o straduta laterala unde sa-l abandoneze. Cadavrul a fost aruncat la o distanta de 40 de metri, peste un gard din beton. S-au intors la masina, au inchis portbagajul, au smuls microfonul statiei de emisie- receptie si au vrut sa fure masina. "N-au gasit cheile, acestea fiind cazute pe traseul dintre masina si locul unde l-au abandonat pe soferul mort", se arata in scenariul-rechizitoriu intocmit de procurorul Demian. Oare soferul a condus masina fara chei in contact? Cum au ajuns ele pe strada? Anchetatorii au stabilit ca, desi au carat cu bratele victima plina de sange, dupa comiterea crimei autorii s-au intors in centrul orasului pentru a-si cauta o noua victima. Moldoveanu, spun anchetatorii, nu a mai participat la aceasta fapta, ci doar i-a instigat pe ceilalti doi sa faca rost de bani. Procurorii isi continua pledoaria, afirmand ca Honciuc si Rotariu s-au dus intr-o parcare de taximetre, au incercat sa se urce intr-o masina, dar, vazand ca soferul este prea corpolent, au renuntat. Dupa alte cateva incercari l-au oprit pe Vayna Tibor, taximetrist la Felix Taxi, rugandu-l sa-i duca in zona Clubului Dinamo. Ulterior s-au razgandit si au mers pe strada pe care a fost omorat, cu 15 minute mai devreme, Nagy Albert. Aici au incercat sa-l talhareasca pe Vayna, dar, fiindca acesta s-a aparat si apoi a luat-o la fuga, nu au reusit sa-si duca planul la bun sfarsit. Taximetristul a ajuns la un restaurant de unde si-a alertat colegii. Ca sa scape de furia taximetristilor, Honciuc si Rotariu au sarit in Crisul Repede unde au stat pret de 40 de minute. Declaratie smulsa cu forta in arestul Politiei Calculand distanta parcursa de la locul primei fapte si pana in centrul orasului, la care se adauga si timpul in care si-au cautat o noua victima este imposibil de realizat acest traseu in numai 15 minute, asa cum sustin procurorii. Acest amanunt nu a fost luat in considerare de instanta Tribunalului Oradea. Judecatorii au omis si faptul ca procurorii si-au consolidat probatoriul impotriva lui Moldoveanu Mihai in baza unei declaratii de martor data de Gheorghe Tivadar, aflat in arestul Politiei si care ar fi avut o discutie cu Moldoveanu in urma careia acesta din urma i-ar fi povestit cum a savarsit crima impotriva taximetristului Nagy. Ulterior acest martor nu a mai fost citat in instanta. Pe data de 8 iunie 1998, judecatorii Tribunalului Bihor, in baza probelor administrate in cauza (?!), ii condamna pe Moldoveanu Mihai si Hosciuc Giorgica la 25 de ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav, iar pe Rotariu Gabriela la 10 ani de inchisoare pentru tainuire si tentativa de talharie. Judecat si achitat In termenul prevazut de lege cei trei inculpati au facut recurs la Curtea de Apel Oradea. Judecatorii acestei instante au demolat punct cu punct probele subtiri care au stat la baza condamnarii in instanta de fond. In noua instanta apare un martor, Sipos Lajos, care sustine ca victima Nagy Albert a fost omorat pentru ca avea datorii la unele persoane din lumea interlopa din Oradea (camatari). Mai mult, fratele decedatului, a fost nevoit sa-si paraseasca locuinta si sa-si vanda unele bunuri pentru a restitui datoria respectiva. A fost audiat sI al doilea taximetrist, Vayna Tibor care a declarat ca nu a vazut pe imbracamintea celor care au incercat sa-l tahareasca vreo urma de sange. Mai mult, acesta i-a recunoscut la politie ca atacatori doar pe Rotariu si Honciuc. De Moldoveanu, nici vorba. Au mai aparut si alti martori care au revenit asupra declaratiilor date in faza de urmarire penala si care au sustinut in fata instantei ca au fost obligati sa dea acele declaratii la insistenta organelor de ancheta. Instanta retine ca exista mari contradictii intre actul de sesizare care a stat la baza condamnarii de la Tribunalul Oradea si raportul de constatare medico-legala privind moartea taximetristului Nagy. Curtea de Apel Oradea dispune achitarea celor trei pentru infractiunea de omor si mentine pedepsele pentru tentativa de talharie in ceea ce ii priveste pe Rotariu si Honciuc. Recursul Parchetului si judecarea fara aparator Nemultumiti de sentinta Curtii de Apel, procurorii au facut recurs la Curtea Suprema de Justitie, ultima cale de atac care le mai statea la dispozitie. Dupa mai multe amanari, pe data de 7 noiembrie 2000, judecatorii instantei supreme admit recursul Parchetului, considerand ca instanta Curtii de Apel Oradea a gresit achitandu-i pe cei trei in privinta faptei de omor. Judecatorii readmit povestea procurorului Demian, trecand cu vederea toate motivatiile recursului castigat de cei trei inculpati. Mai mult, instanta suprema arunca o bomba: au fost gasite urme de sange pe partea interioara a gecii lui Moldoveanu Mihai. Aceasta proba se concretizeaza intr-o urma minuscula de culoare brun-rosiatica despre care medicii legisti care au intocmit raportul de expertiza privind moartea lui Nagy nu s-au putut pronunta daca este vorba de sange al victimei sau nu. Anchetatorii sustineau ca ceea ce i-a impiedicat pe legisti sa descopere acest amanunt este faptul ca Moldoveanu a spalat geaca, iar substanta era prea putin consistenta pentru a i se stabili grupa de sange. Totusi, Curtea Suprema de Justitie putea sa ceara, pentru clarificari, o expertiza ADN. Judecarea s-a facut fara ca Moldoveanu Mihai sa fie asistat de vreun avocat.

Probe eronat interpretate

PROBE care din punctul de vedere al Tribunalului Bihor ar demonstra vinovatia noastra:


1. “...........pe geaca inculpatului Moldoveanu Mihai s-au gasit urme de sange provenind de la victima, dar imposibil de a fi evaluate datorita spalarii............... .”

Acea pata de sange s-a gasit pe un buzunar interior aplicat de mine la o geaca din piele.
De ce nu s-a gasit sange pe zecile de cusaturi ale gecii?
Cum am putut spala eu o asemenea geaca?
De ce judecatorul Popa Adrian nu a aprobat o contraexpertiza care sa stabileasca daca geaca a fost spalata sau nu?

Expertiza M edico-Legala – Pata identificata in interiorul buzunarului drept a fost de sange. Din cauza materialului insuficient nu ne putem pronunta aupra apartenentei sangelui la specie si grupa.


2. “.........gasindu-se in pantofii lui Honciuc G. urme de sange provenind de la o victima.”
Urmele acestor pantofi nu s-au gasit la locul faptei.

Expertiza M.L. – Pantofii sport si bucatile de asfalt prezinta pete de sange uman ce poate apartine unui individ de grupa A sau O.

Probe analizate de catre Curtea de Apel Oradea, instanta care dupa o ampla cercetare judecatoreasca, m-a achitat

PROBE GASITE LA LOCUL FAPTEI


1. Urme papilare (cu sangele victimei) gasite pe portiera dreapta fata, dreapta spate si pe portbagaj. Nu sunt ale nici unuia dintre inculpati si nici ale victimei.

2. Fire de par si mucuri de tigari - Nu sunt ale inculpatilor.


3. Urme de incaltaminte – Nu sunt ale inculpatilor.

4. Parchetul sustine ca in masina victimei am stat in felul urmator: eu pe bancheta din spate-stanga, Honciuc G. pe bancheta din spate-dreapta si Rotariu G. langa sofer.
Din raportul medico-legal rezulta ca au fost doi agresori inarmati cu obiecte taietoare-despicatoare si ca loviturile au venit din dreapta si dinapoia victimei.
Interesant este ca doar eu am avut satar. La fel de interesant este ca loviturile date dinapoia victimei au fost ale unui stangaci, iar eu sunt dreptaci.

5. Pentru a respecta scenariul Parchetului ar fi trebuit ca noi sa ne urcam in masina victimei in jurul orelor 21.30 si sa o ucidem in jurul orelor 21.45, pentru a avea timp sa executam si celelalte activitati legate de aceasta fapta si prevazute de scenariu.
Acelasi Parchet aduce martori (Zalai Edith, Kadar Maria, Vasok Iuliu) care au vazut victima in viata intre orele 22.00-22.30.

6. Masina victimei a fost abandonata cu usile deschise, stopurile si firma aprinse.
In jurul orelor 23.10-23.15 taximetristul Vajna Tabor (impreuna cu Honciuc si Rotariu) a trecut de doua ori pe langa locul unde era abandonata acea masina si culmea, nu a vazut-o.
Nu cumva Nagy Adalbert nu era mort la acea ora?

Scenariul Parchetului in baza caruia am fost condamnat de Tribunalul Bihor

Se presupune ca in seara zilei de 31oct.1995, in urma unor discutii in contradictoriu cu cei doi amici ai mei (HONCIUC G. si ROTARIU G.), care mi-au reprosat ca nu am avut curaj sa merg cu ei sa facem rost de bani, m-as fi hotarat sa le demonstrez cum se ucide un om. In aceste conditii eu m-as fi inarmat cu un satar(toporisca), Honciuc cu o bata si un spray paralizant, iar Rotariu cu un spray lacrimogen.

Ne-am deplasat in zona Magazinului Crisul de unde am luat un taximetrist si i-am fi comandat soferului – Nagy Adalbert – sa mearga pe strada Facliei. Aici i-am fi cerut sa opreasca, moment in care l-am fi lovit cu salbaticie, eu cu satarul, iar Honciuc cu bata. L-am fi scos din masina pe partea dreapta si l-am fi introdus in portbagaj, dupa care eu si Honciuc ne-am fi deplasat cu masina victimei aproximativ 500m si, pe o straduta laterala, am fi abandonat si masina si victima.

Se presupune ca am fi luat de la victima suma de 15.000 lei (contravaloarea a 20 litri de benzina la vremea aceea).

Ne-am fi spalat (?) pe malul Crisului si apoi ne-am fi deplasat pe jos la masina mea ce era parcata langa Parcul Muncitorilor, in apropierea hotelului Elite.

Fara sa ma fi schimbat de hainele pline de sange, m-as fi culcat linistit (?) pe bancheta din spate, iar celor doi le-as fi ordonat (?) sa mai talhareasca un taximetrist. Acestia, fara sa se schimbe la randul lor de hainele pline de sange, au plecat tot in zona magazinului Crisul de unde in jurul orelor 22.55-23.00 au luat un alt taximetrist – Vajna Tibor – cu care s-au deplasat tot pe strada Facliei (?) unde au incercat sa-l talhareasca. Nu au reusit acest lucru, insa au reusit sa dispara de la locul faptei.

demersurile mele pentru a-mi demonstra nevinovatia

CONTESTATIA IN ANULARE

17 noiembrie 2000 – este depusa la Curtea Suprema de Justitie o cerere in acest sens.
22 noiembrie 2000 – primesc raspuns ca cererea mea nu este de competenta acestei CURTI (?)

M-am adresat Presedintelui C.S.J. cu mai multe plangeri.

5 octombrie 2001 – primul termen pentru judecarea cererii de CONTESTATIE IN ANULARE, aceeasi cerere care pe data de 22 noiembrie 2000 nu era de competenta CURTII SUPREME DE JUSTITIE.

11 ianuarie 2002 – al doilea termen, dar nici de data aceasta nu sunt citat si se judeca CONTESTATIA IN ANULARE in lipsa mea. Bineinteles ca este respinsa. Prezenta mea era necesara si obligatorie deoarece am invocat probe din dosar.
Decizia nr. 139/11 ianuarie 2002.

11 octombrie 2001 – am chemat-o in judecata pe d-na av. GOLIAC ASPASIA, cea care a vorbit in numele meu, fara sa aiba acest drept, la judecarea recursului la C.S.J.
8 aprilie 2002 – T.M.B, sectia a IV a civila, judeca cererea mea si admite ca eu am dovedit, in principiu, fapta paratei, adica incalcarea de catre aceasta a art. 39 din legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Sentinta civila nr. 480/8.04.2002.
ART. 39 – avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza.




CONTESTATIA LA EXECUTARE
ART. 461, lit.C C.p.p.

In baza art.197 C.p.p., lipsa aparatorului la judecarea recursului la C.S.J. ar fi trebuit sa anuleze din oficiu decizia acestei Curti. Eu consider ca execut aceasta pedeapsa in baza unui mandat lovit de nulitate.

-25 noiembrie 2002 – TRIB. BIHOR judeca in lipsa mea aceasta cerere si o respinge. Sentinta pen. nr. 232/2002 – judecator POPOVICI CORINA

-21 ianuarie 2003 – CURTEA DE APEL ORADEA judeca apelul tot in lipsa mea si il respinge.
- presedinte PATRAUS MIHAELA (fosta procuroare acuzatoare la instanta de fond) Decizia pen. nr. 12/A/2003
- judecator PANTEA NISTOR

-7 mai 2003 – C.S.J respinge recursul
- presedinte G.IONESCU
- judecator I. POPESCU
- judecator P. GHICIU
Decizia nr. 2103/2003



RECURS IN ANULARE


M-am adresat Procurorului General al Romaniai cu zeci de cereri pentru initierea unui recurs in anulare, dar de fiecare data am primit acelasi raspuns:
“Va rugam sa puneti in vedere detinutului Moldoveanu Mihai (…) ca examinandu-se cauza, s-a constatat ca obiectiile sale nu sunt intemeiate, nefiind motive pentru declararea recursului in anulare.”

Aceasta concluzie a fost trasa de Parchetul General fara ca cineva sa studieze dosarul penal si fara ca cineva sa ma audieze.



REVIZUIRE

23 august 2002 – este depusa la Parchetul de pe langa TRIB. BIHOR cererea de Revizuire. Parchetul “uita” sa dea curs acestei cereri si sunt obligat sa chem in judecata MINISTERUL PUBLIC.


*26 mai 2003 – Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor reuseste sa intocmeasca referatul pe marginea cererii mele de revizuire, referat ce trebuia intocmit, conform legii, in maxim 2 luni.
30 iunie 2003 – primul termen pentru revizuire la TRIB. BIHOR

20 octombrie 2003 – TRIB. BIHOR respinge cererea mea de revizuire
- judecator POPOVICI CORINA
Sentinta penala nr. 270/2003

19 februarie 2004 – CURTEA DE APEL ORADEA respinge apelul.
- presedinte MESTER MIRCEA
- judecator BERGER ANGELA
Decizia penala nr. 29/A/2004
22 sept. 2004 – INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE respinge recursul
Decizia penala nr. 4716/22.09.2004
- presedinte CORINA JIJIE

despre mine

Ma numesc MOLDOVEANU MIHAI si, in urma unor gafe ale justitiei, am fost condamnat la 25 de ani inchisoare pentru o serie de infractiuni (omor, talharie, instigare la tentative de talharie si detinerea unui spray lacrimogen ) al caror autor nu sunt eu.

Pentru a se putea ajunge la aceasta condamnare s-a incalcat procedura in mod flagrant si s-au facut abuzuri greu de imaginat atat in fata organelor de ancheta, dar si cu prilejul solutionarii cauzei de catre Tribunalul Bihor si, ulterior, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitei.
Surprinzator este nu doar faptul ca, in cazul meu, urmarirea penala s-a bazat, in principiu, pe obtinerea de probe prin violenta (exercitata direct asupra mea, prin batai si amenintari la adresa mea si a familiei mele) ci, mai ales, ca toata aceasta situatie de fapt a fost consfintita si legitimata de catre doua instante judecatoresti.
Abuzurile savarsite de organele de ancheta si de magistrati sunt multiple si contituie tot atatea cazuri de nulitate absoluta a hotararilor pronuntate in cauza:
- faptul ca nu mi s-a asigurat, in cursul urmariri penale, confidentialitate discutiilor cu aparatorul meu ales;
- faptul ca mi s-a interzis in repetate randuri (Tribunalul Bihor a si pronuntat o incheiere in aces sens) sa iau legatura cu presa;
- judecarea cauzei de catre Tribunalul Bihor in absenta mea, desi prezenta era obligatorie, subsemntul fiind arestat preventiv;
- judecarea cauzei de catre Inalta Curte de Casstie si Justitie fara ca subsemnatul sa beneficiez de asistenta judiciara (in ciuda faptului ca aceasta era obligatorie potrivit Codului de procedura penala). Mai exact, I.C.C.J desi a dispus numirea unui aparator din oficiu, in sedinta urmatoare, fara a reveni asupra acestei masuri si fara ca un avocat sa ma reprezinte, a procedat la judecarea cauzei;
- I.C.C.J a amanat in repetate randuri pronuntarea, cu mult peste termenul de 15 zile prevazut de lege;
- nu s-au administrat probele necesare si vitale pentru a demonstra ca subsemnatul nu ma fac vinovat de faptele care mi se imputa. In acelasi context, trebuie subliniat ca la momentul la care eu am fost judecat de ICCJ aveam statutul unei persoane achitate, intrucat Curtea de Apel Oradea desfiintase total sentinta Tribunalului Bihor si, in urma rejudecarii cauzei, a decis ca nu sunt vinovat si ca probele fabricate de politisti si procurori impotriva mea sunt ilegale.

Situatia disperata in care ma aflu se datoreaza atat faptului ca de peste 11 ani execut o pedeapsa pentru o fapta pe care nu am savasrit-o, dar si datorita faptului ca, din punct de vedere legal, nu mai am nici o posibilitate juridica de a-mi demonstra nevinovatia. Prin abrogarea normelor legale care reglementau recursul in anulare

Pe data de 11.01.1996 am fost arestat si acuzat de complicitate la o tentativa de talharie. Dupa cinci luni de ancheta am fost trimis in judecata si m-am trezit ca sunt acuzat si pentru un omor, o talharie si detinerea unui spray lacrimogen.

In urma unui asa numit proces, Tribunalul Bihor m-a condamnat la o pedeapsa rezultanta de 25 de ani inchisoare:
- 22 de ani pentru omor
- 6 ani pentru talharie
- 3 ani pentru instigare la tentativa de talharie
- 1 an si 6 luni pentru detinerea unui spray lacrimogen
- 3 ani agravanta

CURTEA DE APEL ORADEA continua cercetarea judecatoreasca si sunt ACHITAT pentru infractiunea de : omor, talharie si instigare. Raman doar la condamnarea de 1 an si 6 luni pentru detinerea unui spray lacrimogen.

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, intr-un proces de 5 minute, hotaraste ca acea achitare este neintemeiata si revine la hotararea Tribunalului Bihor, cea de 25 de ani inchisoare.

In principiu, Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor m-a acuzat pe mine si pe cei doi amici ai mei (Honciuc Georgica si Rotariu Gabriela) ca am fi ucis un taximetrist pe strada Facliei – Municipiul Oradea – si imediat dupa aceasta “le-as fi ordonat” celor doi sa mai talhareasca un taximetrist pe aceeasi strada, in apropierea locului unde am fi abandonat victima omorului.

-31 octombrie 1995 – Honciuc Georgica (H.G.) si Rotariu Gabriela R.G.) incearca sa talhareasca un taximetrist – Vajna Tibor – pe strada Facliei din Municipiul Oradea (intre orelele 23.00- 23.45), dar nu reusesc acest lucru. Eu am aflat de aceasta tentativa cateva ore mai tarziu din discutiile purtate intre cei doi .
Mi se reproseaza ca nu am avut curajul sa merg cu ei.

-5 decembrie 1995 – Am fost din nou in Oradea impreuna cu H.G., Vasile Constantin si Reitz Romulus Sever. H.G. le povesteste celor doi de tentativa de talharie si le mai spune ca eu nu am avut curajul sa merg cu el la acea fapta.

-11 ianuarie 1996 – sunt retinut in Brasov si dus la Oradea

-12 ianuarie 1996 – Sunt acuzat oficial de complicitate la tentativa de talharie chiar daca din declaratiile lui H.G., R.G., Vasile Constantin si Reitz Romulus Sever reiesea ca nu aveam nici o legatura cu acea tentativa.

Politia incearca sa ma convinga, prin batai repetate si amenintari, sa declar ca i-am auzit pe cei doi (H.G. si R.G.) vorbind de doi taximetristi si nu de unul singur. La aproximativ 3 saptamani de la arestare am aflat ca in seara zilei de 31oct.1995, dupa ce s-a dat alarma in randul taximetristilor pentru tentativa de talharie, a fost gasit pe aceeasi strada si un taximetrist ucis cu salbaticie.

Cu toate ca din probele adunate de Politie si Parchet reiesea ca H.G. si R.G. nu puteau fi si autorii acelui omor, ancheta a fost condusa in asa fel incat sa fim noi scosi ca fiind cei care l-am ucis pe Nagy Adalbert.
Au urmat zeci de ore de interogatorii (fara sa fie prezenti avocatii nostri) insotite de batai, amenintari si santaje de tot felul pentru a ne convinge sa declaram ca noi suntem vinovati.

-8 februarie 1996 – Prelungire mandat de arestare

Complet – judecator Mihai Viorel
judecator Munteanu Traian

-8 martie 1996 – prelungire mandat de arestare

Complet – judecator Mihai Viorel
judecator Popa Adrian

-5 aprilie 1996 – prelungire mandat de arestare

Complet - judecator Mihai Viorel
judecator Popa Adrian

-26 aprilie 1996 -– prelungire mandat de arestare

Complet - judecator Mihai Viorel
judecator Popa Adrian

-27 mai 1996 – procurorul Demian Florin (artizanul acestei inscenari) intocmeste rechizitoriul si sunt trimis in judecata pentru infractiunile de omor, talharie, complicitate la tentativa de talharie si detinerea unui spray lacrimogen. Rechizitoriu:

-24 iunie 1996 – prima sedinta la Tribunalul Bihor
complet – presedinte Popa Adrian
judecator Munteanu Traian
- eu si R.G. nu am fost dusi la proces.

-2 septembrie 1996 – instanta hotaraste ca eu si R.G. sa fim transferati in penitenciar

-16 septembrie 1996 – la interventia anchetatorilor, R.G. ramane in arest
R.G. a fost “convinsa” sa sustina scenariul Parchetului si transferul ei in penitenciar ar fi dat peste cap toate planurile Parchetului si Politiei.
Declaratiile ei ca noi am fi fost si autorii omorului erau de fapt singurele “probe” pe care se bazau acuzatiile Parchetului.

-13 ianuarie 1997- prima cerere de recuzare a judecatorului Popa Adrian (ramasese singur in completul de judecata).

-19 decembrie 1997 – la cererea insistenta a inculpatilor si a avocatilor, judecatorul Popa Adrian este obligat sa dispuna transferul lui Rotariu G. in Penitenciarul Oradea.

-26.ianuarie 1998 – Rotariu G. este reaudiata si se demonstreaza ca declaratiile date anterior au fost dictate de Politie si Parchet. Declaratia ei este identica cu cea data tot de ea la primul interogatoriu, la Parchet.

-2 februarie 1998 - pentru ca presa incearca sa ia legatura cu mine, judecatorul Popa Adrian interzice oficial orice contact cu mass-media. Nici pana la aceasta data nu am avut voie sa iau legatura cu presa. De ce oare?

-23 februarie 1998 – a doua cerere de recuzare a judecatorului Popa Adrian

-15 mai 1998 – a treia cerere de recuzare a judecatorului Popa Adrian

-1 iunie 1998 – cerere de recuzare a Tribunalului Bihor
- judecatorul Popa Adrian dispune judecarea fondului cauzei si in aceste conditii eu am parasit sala de judecata

-8 iunie 1998 – Tribunalul Bihor ma condamna la 25 de ani inchisoare prin Sentinta penala nr. 134/8 iunie 1998

- 24 august 1998 – apare in Jurnalul Bihorean si in Evenimentul Zilei un articol intitulat “Jurnalul unui condamnat”. Acest lucru pune pe jar Politia si Parchetul dat nimeni nu incearca sa dezminta acuzatiile pe care le-am adus anchetatorilor.
Motivarea sentintei Tribunalului Bihor se bazeaza pe niste interpretari aberante si originale a probelor din dosar.
De mentionat ca pe parcursul procesului judecatorul Popa Adrian a evitat in mod sistematic punerea in discutie a acestor probe si a refuzat audierea unor martori pe care Parchetul ii propusese in Rechizitoriu.

- 15 octombrie 1998 – prima sedinta la Curtea de Apel Oradea
- complet : Presedinte Groza Gheorghe
Judecator Pantea Nistor
- este anulata hotararea Tribunalului Bihor cu privire la interdictia de a lua legatura cu presa ca fiind anticonstitutionala
- se dispune continuarea cercetarii judecatoresti

Urmeaza un proces in care presedintele completului Groza Gheorghe pune in discutie toate probele din dosar si audiaza martorii pe care Tribunalul Bihor a evitat sa-i audieze.

- 2 aprilie 1999 – dl.av. Chivari Horea (aparatorul lui Honciuc G.) a declarat in fata instantei ca: “…personal a fost pus in situatia de a renunta la calitatea de sa de aparator al inculpatului H.G. si a se prezenta ca martor deoarece la un moment dat i s-a sugerat de catre organele de politie care au recunoscut ca sunt intr-o situatie jenanta, neavand probe sa-l convinga pe inculpat sa declare ca el ar fi savarsit aceste infractiuni”.

- Judecatorul Pantea Nistor care pe parcursul procesului s-a aratat foarte plictisit si dezinteresat, a fost impotriva achitarii propuse de dl GROZA GHE.

- 30 aprilie 1999 - se formeaza complet de divergenta
- presedinte ROMAN FLORICA
- judecator GROZA GHE.
- judecator PANTEA NISTOR

- 7 mai 1999 – CURTEA DE APEL ORADEA dispune ACHITAREA pentru invinuirea savarsirii infractiunilor de omor, talharie si instigare la tentativa de talharie.
Cei doi coinculpati, HONCIUC G. si ROTARIU G. sunt si ei achitati pentru savarsirea infractiunilor de omor si talharie si sunt condamnati pentru savarsirea tentativei de talharie asupra taximetristului VAJNA TIBOR. (Decizia penala NR. 92/A/1999. Se mai dispune punerea in libertate a subsemnatului si a lui ROTARIU GABRIELA.)

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea face RECURS.

-21 febr. 2000 – am fost in audienta la Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel ORADEA. A fost surprins sa afle ca RECURSUL nu fusese inca motivat.
- procuroarea SAITOS VIORICA, cea care a declarat recursul, a reusit in final sa-l motiveze.

-23 mai 2000 – prima sedinta la CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE.
complet – I. GRIGA - presedinte
- I.IONESCU- judecator
- N.ANGHELINA – judecator
- V. GORGAN – magistrat asistent

Instanta dispune ca d-na av. GOLIAC ASPASIA sa ramana aparatoare din oficiu doar pentru HONCIUC G., iar pentru mine si ROTARIU G. sa ni se desemneze cate un avocat din oficiu. (incheiere de sedinta – NOTA de la final).

-30 oct. 2000 – instanta dispune judecarea cauzei, dar nu revine asupra hotararii de a avea fiecare cate un aparator si astfel eu si ROTARIU GABRIELA nu suntem asistati de nici un aparator.
D-na av. Galiac Aspasia vorbeste si in numele meu fara sa aiba acest drept.


Se amana pronuntarea sentintei de mai multe ori fara o motivatie pertinenta. In total 33 de zile.

- 7 noiembrie 2000 – Curtea Suprema de Justitie caseaza sentinta CURTII DE APEL ORADEA si revine la condamnarea de 25 de ani inchisoare. Decizia este definitiva.
Decizia nr. 4332/7 noiembrie 2000. SUNT DAT IN URMARIRE GENERALA.

- 26 ianuarie 2001 – pentru a evita excesul de zel a unor politisti, m-am predat autoritatilor la o emisiune in direct la Tele 7abc, emisiunea “In justitie”.