MOLDOVEANU MIHAI

EUTANASIATI-MA!

2010-06-18T16:41:00.005+03:00

Ma numesc MOLDOVEANU MIHAI si doresc sa ma sustineti sa faceti public demersul meu de a-i convinge pe parlamentarii romani sa initieze si ulterior sa adopte o lege in baza careia sa-i fie permis oricarui cetatean roman care sufera de o boala incurabila, care nu poate sa-si asigure prin forte proprii un trai cat de cat decent sau care ESTE OBLIGAT SA EXECUTE ANI GREI DE PUSCARIE DIN CAUZA UNOR MAGISTRATI LASI,INCOMPETENTI SAU CORUPTI sa poata solicita autoritatilor sa fie EUTANASIAT intr-un cadru legal si asistat medical.
Nu se poate numi viata ceea ce traiesc eu de aproape 15 ani de zile si atata timp cat in ROMANIA nu exista procurori, nu exista judecatori - cu mici exceptii - nu exista un Procuror general, nu exista un Ministru al Justitiei, nu exista un Prim Ministru si nu exista nici un Presedinte, nu vad de ce ar trebui sa ma mai chinuiesc asa inca multi ani de aici inainte.
Boala de care sufar eu - OCONDAMNARE LA 25 DE ANI INCHISOARE, NEVINOVAT FIIND - este cea mai dureroasa si nimicitoare boala posibila si, in plus, decat sa se aloce lunar aproximativ 25 de milioane lei pentru intretinerea mea in puscarie, ar fi mult mai rentabila alocarea a doar cateva milioane de lei pentru eutanasierea mea si asta o singura data.
Chiar am nevoie de dumneavoastra si de aceea va rog sa nu tratati cu indiferenta aceasta solicitare a mea.

2009-06-11T17:06:00.000+03:00

Ne-am mutat!
Ne gasiti pe www.moldoveanumihai.com !

NU RATATI!

2009-02-18T17:34:00.003+02:00

In aceasta seara postul de televiziune B1 tv - emisiunea NASUL - va fi difuza o noua dezbatere pe tema cazului Moldoveanu Mihai! orele 22.45

VI SE PARE CORECTA DECIZIA CNA-ULUI?

2009-02-16T15:38:00.002+02:00

Decizia nr. 117 din 12.02.2009
12.02.2009

privind amendarea cu 5.000 lei a S.C. NEWS TELEVISION (ROMÂNIA) S.R.L. Bucureşti, Str. Cristian Popişteanu nr. 2-4, etaj 2, camera 26, sector 1 C.U.I. R12840044 pentru postul de televiziune B1 TV Str. Ion Câmpineanu nr. 20 Bucureşti, sector 1

Întrunit în şedinţă publică în ziua de 12 februarie 2009, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul întocmit de Direcţia Monitorizare privind emisiunea „Naşul”, difuzată în data de 09 februarie 2009, de postul B1 TV.
Postul de televiziune B1 TV aparţine S.C. NEWS TELEVISION (ROMÂNIA) S.R.L. (licenţă audiovizuală nr.S-TV 26/15.06.2000 şi decizia de autorizare nr. 468.0/30.05.2002).
În urma analizării raportului de monitorizare şi a vizionării emisiunii, membrii Consiliului au constatat că S.C. NEWS TELEVISION (ROMÂNIA) S.R.L. a încălcat prevederile art. 42 alin. (1, 2, 3) şi pe cele ale art. 71 alin. (1) lit. a) din Decizia 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit dispoziţiilor art. 42:
"(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine.
(2) În cazul în care în emisiunile audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de radiodifuzor, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars.
(3) Realizatorii emisiunilor au obligaţia să respecte dreptul persoanei la propria imagine şi să pună în vedere interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice, cel puţin, probele care le susţin; stăruinţa moderatorului trebuie să fie convingătoare, astfel încât să ajute publicul să-şi formeze o opinie corectă."
Conform prevederilor art. 71 alin. (1) lit. a), în programele de ştiri şi de dezbateri, informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială şi culturală, trebuie să respecte principiul asigurării imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică.
În fapt, în ziua de 09 februarie 2009, în intervalul orar 21.48-22.37, postul B1 TV a difuzat emisiunea „Naşul’”, moderată de dl. Radu Moraru, care a avut ca invitat un bărbat condamnat la 25 de ani de închisoare, deţinut la Penitenciarul Rahova. Pe ecran au fost afişate următoarele informaţii: „CONDAMNAT LA 25 DE ANI DE ÎNCHISOARE. UN DEŢINUT ACUZĂ MAFIA DIN JUSTIŢIE. ÎN TIMP CE INFRACTORII PERICULOŞI ZBURDĂ ÎN LIBERTATE, ACEST TÂNĂR SUSŢINE CĂ STĂ NEVINOVAT ÎN PUŞCĂRIE”.
A fost prezentată situaţia acestui deţinut, respectiv că, în anul 1998, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare de către Tribunalul Bihor pentru infracţiunile de omor, tâlhărie şi tentativă de tâlhărie; la Curtea de Apel Oradea, după soluţionarea recursului, s-a dat soluţia de achitare a inculpatului. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat recursul Parchetului şi a dat soluţia definitivă de 25 de ani de închisoare; condamnatul a făcut plângere la CEDO, de unde aşteaptă soluţia. Deţinutul, Mihai Moldoveanu, a susţinut că este nevinovat şi că a fost întemniţat pe nedrept, ca urmare a unei grave erori judiciare.
Pe parcursul emisiunii, s-a discutat despre acest fapt. În acest context, atât deţinutul, cât şi moderatorul emisiunii au discutat despre justiţia din România, făcându-se comentarii care au conţinut grave acuzaţii nedovedite la adresa unor judecători şi procurori.
Membrii Consiliului au constatat că emisiunea s-a transformat, în esenţă, într-un act de acuzare la adresa magistraţilor, îndepărtându-se de la scopul propus iniţial, acela de a discuta situaţia deţinutului prezent în studio.
Redăm din raportul de monitorizare:
"Mihai Moldoveanu: Pur şi simplu am fost la locul nepotrivit la momentul nepotrivit şi am dat peste nişte procurori, dacă e să mă refer la Lele şi la Demian Florin, idioţi, incompetenţi şi corupţi, peste un judecător la fel de idiot, corupt şi incompetent... Radu Moraru: Dar aveţi probe aici când spuneţi lucrul ăsta, pe ce vă bazaţi? Mihai Moldoveanu: Da, da, uitaţi! Toate dosarele astea demonstrează că asta e!" (...) "Mihai Moldoveanu: La un moment dat am fost chemat în audienţă la Parchetul General la un domn procuror Ioan Molcuţ, mi se pare. După ce m-au ţinut în dubă la 33 de grade 6 ore, chipurile până să-mi vină avocatul, m-a dus în final sus la el în birou pe la ora 1 sau 2 după masa şi îmi aruncă nişte coli albe în faţă şi mi-a zis, scrie cine e autorul faptei. Radu Moraru: Da, am înţeles, oamenii ăştia ar trebui să stea fiecare, experimental, toţi din justiţie, judecători, procurori să stea măcar 3 zile în puşcărie, experimental, după aceea vor judeca cu toţii mai cu inimă pentru că s-a dovedit că în cazul criminalilor dovediţi au un suflet foarte mare."
Faţă de modul în care s-a desfăşurat această ediţie a emisiunii „Naşul”, membrii Consiliului au constatat că moderatorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi reveneau cu privire la menţinerea unui climat echilibrat al discuţiilor, prin care să nu fie prejudiciate imaginea şi demnitatea unor persoane.
Astfel, pe parcursul emisiunii, atunci când deţinutul Mihai Moldoveanu a formulat acuzaţii nedovedite la adresa unor procurori şi judecători, moderatorul i-a solicitat, doar în mod formal, să prezinte probe în susţinerea afirmaţiilor făcute. Or, potrivit prevederilor art. 42 alin. (3) din Codul audiovizualului, realizatorii emisiunilor au nu numai obligaţia de a pune în vedere interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare, dar stăruinţa moderatorului trebuie să fie convingătoare, astfel încât să ajute publicul să-şi formeze o opinie corectă. Neexistând nicio încercare stăruitoare de a încerca să echilibreze discuţiile, emisiunea a constituit, finalmente, un act de acuzare la adresa magistraţilor. Prin întrebările puse şi prin comentariile făcute, moderatorul a susţinut punctul de vedere al deţinutului Mihai Modoveanu, deşi rolul său ar fi trebuit să fie cel de arbitru imparţial al unui program audiovizual.
În temeiul aceluiaşi articol, legiuitorul a reglementat în sarcina realizatorilor de programe audiovizuale şi obligaţia de a respecta dreptul la propria imagine al persoanelor, obligaţie încălcată de dl. Radu Moraru.
Astfel, la un moment dat, acesta a afirmat:
„Radu Moraru: De asta am şi vrut astăzi să facem această emisiune pentru a arăta de fapt ce? Că unii, care potenţial pot fi nevinovaţi, nu au parte nici măcar de o ascultare cum e aici, la”Naşul„, şi, sigur, că aici putem cu toţii să gândim, iar alţii care clar sunt dovediţi vinovaţi, şi vă voi arăta un alt caz, zburdă în libertate doar prin înţelegerea cu un doctoraş, cu un procuror, cu un judecător, judecătoraş, judecători care, unii au creierul mai mic decât găina, şi se ştie că găina este una dintre cele mai nefericite păsări din lumea asta pentru că într-adevăr are creierul mic şi nu gândeşte, ori o fac dintr-un interes de multe ori similar intereselor lumii interlope.”
Membrii Consiliului au considerat că o astfel de afirmaţie este de natură să prejudicieze imaginea unor categorii profesionale.
De asemenea, realizatorul emisiunii „Naşul” a formulat acuzaţii grave la adresa unei judecătoare, situaţie în care acesta avea obligaţia de a respecta pricipiul audiatur et altera pars prevăzut la alin. (2) al art. 42 din Codul audiovizualului.
Redăm din raportul de monitorizare:
"Mihai Moldoveanu: (despre judecatoarea care a judecat cazul Gorbunov): Dar culmea e că în momentul în care...şi respectiva judecătoare care a dat sentinţa aia a avut 2 variante, a ales-o pe care a crezut că îi... Radu Moraru: Nu, a ales-o pe aia care trebuia ce să... mai ales, ce să spun, şi o găină dacă sta, ştia exact ceva, băi ăsta e periculos, am grijă, nu îl las în libertate (...) şi ăla face ce vrea că judecătoarea...Hai să fim serios! Şi o găină judeca mai bine."
Astfel de afirmaţii au fost de natură să prejudicieze imaginea acestei judecătoare, care nu a avut posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la acuzaţiile formulate la adresa ei.
Faţă de conţinutul acestei ediţii a emisiunii „Naşul”, membrii Consiliului au constatat că aceasta s-a desfăşurat şi cu încălcarea unora dintre principiile reglementate prin art. 71 din Codul audiovizualului.
Potrivit acestor dispoziţii, în programele de dezbateri, informarea publicului în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială şi culturală, trebuie să respecte principiul asigurării imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor.
Consiliul a considerat că abordarea problemelor dezbătute în emisiunea care face obiectul prezentei decizii s-a făcut fără ca publicul telespectator să-şi poată forma propria opinie, întrucât, teoretic, întreaga discuţie a fost dirijată de moderator spre opinia potrivit cu care în justiţia română există numai nereguli. Această concluzie putea fi desprinsă şi din informaţiile afişate, pe parcursul emisiunii, pe ecran.
Având în vedere aceste aspecte, membrii Consiliului au propus amendarea radiodifuzorului S.C. NEWS TELEVISION (ROMÂNIA) S.R.L. cu suma de 5.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 42 alin. (1,2,3) şi art. 71 alin. (1) lit. a) din Decizia CNA nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.
Supusă la vot, propunerea de amendare a radiodifuzorului S.C. NEWS TELEVISION (ROMÂNIA) S.R.L. a fost adoptată cu respectarea condiţiilor de legalitate prevăzute de art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
În temeiul dispoziţiilor art. 162 alin. (2) din Decizia C.N.A. nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare coroborate cu cele ale art. 91 alin. (1) şi (3) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
Consiliul Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea
DECIZIE:
Articol unic: Radiodifuzorul S.C. NEWS TELEVISION (ROMÂNIA) S.R.L. (titular al licenţei audiovizuale nr. S-TV 26/15.06.2000 şi al deciziei de autorizare nr. 468.0/30.05.2002 pentru postul de televiziune B1 TV) se sancţionează cu amendă în cuantum de 5.000 lei pentru încălcarea prevederilor prevederilor art. 42 alin. (1,2,3) şi art. 71 alin. (1) lit. a) din Decizia C.N.A. nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.
Către
S.C. NEWS TELEVISION (ROMÂNIA) S.R.L. C.U.I. R12840044 Str. Cristian Popişteanu nr. 2-4 etaj 2, camera 26, sector 1 BUCUREŞTI
- pentru postul B1 TV Bucureşti Str. Ion Câmpineanu nr. 20
Vă înaintăm, alăturat, Decizia C.N.A. nr. 117/12.02.2009 privind amendarea cu 5.000 lei a radiodifuzorului S.C. NEWS TELEVISION (ROMANIA) S.R.L. pentru postul de televiziune B1 TV şi vă atenţionăm că, potrivit dispoziţiilor Deciziei C.N.A. nr. 52/2003, aveţi obligaţia de a transmite în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar 18.00-22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text:
„Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune B1 TV cu amendă în cuantum de 5.000 lei, întrucât emisiunea „Naşul”, din 09 februarie 2009, s-a transformat într-un act de acuzare la adresa unor categorii profesionale, cu deosebire la adresa magistraţilor, îndepărtându-se de la scopul propus iniţial, acela de a discuta situaţia deţinutului prezent în studio.
Moderatorul emisiunii nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi reveneau cu privire la menţinerea unui climat echilibrat al discuţiilor, prin care să nu fie prejudiciate imaginea şi demnitatea unor persoane, iar publicul să-şi poată forma propria opinie cu privire la subiectele dezbătute. De asemenea, dl. Radu Moraru a formulat acuzaţii grave la adresa unei judecătoare, situaţie în care acesta avea obligaţia de a respecta principiul audiatur et altera pars."
Vă atragem atenţia că textul nu poate fi difuzat în calupuri de publicitate.

Ziarul "ATAC" - luni, 16 februarie 2009

2009-02-16T15:12:00.000+02:00

http://www.atac-online.ro/15-02-2009/Rasturnare-de-situatie-intr-o-crima-care-a-zguduit-Oradea-CEDO-desfiinteaza-o-sentinta.html

Mesaje pentru Mihai

2009-02-15T13:37:00.005+02:00

Cu permisiunea expresa a expeditorilor si
protejandu-le identitatea, Echipa MoldoveanuLibertate a ales sa publice unele dintre mesajele destinate lui Mihai. Solidaritatea de care dau dovada romanii uneori este impresionanta. Avem convingerea ca toate aceste ganduri bune venite de pretutindeni vor putea sa schimbe prezentul.

"Draga d-le Moldoveanu Mihai,

Ma numesc D. si sunt din Oradea.

Am vazut emisiunea lui RaduMorar,"Nashul" si am ramas impresionata de cazul dvs incredibil.Este pentru prima oara in viata cand simt nevoia sa-mi cer iertare pentru faptul ca locuiesc in acelasi oras cu niste oameni implicati in justitie care nu au nici in clin nici in maneca cu valorile morale sau cu actul de justitie si sincer ma indoiesc ca sunt capabili, in sensul juridic al cuvantului de a exercita aceasta profesie nobila.

Pana asta seara cand v-am vazut la televizor, eram hotarata sa raman o jurista oarecare , intr-o firma oarecare....m-am razgandit, sunt si eu scorpioana si m-am hotarat sa fac tot ce este posibil sa ma implic, sa nu mai stau deoparte si sa privesc cum asa-zisii smecheri de ieri(care copiau la examene) sunt avocatii de astazi sau, si mai rau decat atat,procurori , judecatori.

E bine stiut ca persoanele incompetente sau complexate,odata ajunse in functii de conducere, fac tot posibilul sa isi mascheze incompetenta prin abuzuri.

Am citit istoricul dvs, descrierea proceselor avute si sunt convinsa ca aveti dreptate.

Am mai vazut incheieri de sedinta si hotarari luate de Tribunalul sau JudecatoriaOradea/Bihor si unele hotarari luate de Curtea Suprema, care reluau deciziile luate de instantele de judecata si ma mira faptul ca nu au luat in considerare si hotararea Curtii de Apel Oradea, care v-a pus in libertate.

Sunt convinsa de un lucru, au fost superficiali, poate ca au dat peste pagina respectiva, iar faptul ca au incalcat dreptul la cuvant, la aparare (reprezentare) este total inadmisibil si ar fi trebuit sa fie lovite de nulitate toate hotararile luate instanta superioara de justitie.

Cum spuneam, altii au fost judecati la fel, iar pentru "INDRAZNEALA" de a fi ajuns la Curtea Suprema de Justitie , au primit chiar un plus de pedeapsa de cativa ani.

Probabil ca primiti multe mailuri de la necunoscuti, dar vreau sa spun un singur lucru, sunt total revoltata ca oameni nevinovati stau inchisi si supusi tuturor umilintelor posibile si imposibile, iar noi cei din libertate avem sentimentul neputintei, gustul amar al infrangerii, umilinta de a tacea si aaccepta nedreptatile de zi cu zi.

Nimic nu se compara cu ceea ce va confruntati dvs in penitenciar si din pacate nu pot sa scriu nimic care sa compenseze anii pe care i-ati pierdut...Imi pare rau pentru asta, ca om, ca femeie si ca mama,ca cetatean al acestei tari pe care si eu o iubesc asa cum sunt convinsa ca si dvs o iubiti in ciuda tuturor relelor.

Nu sunt convinsa ca acest mail va ajunge la dvs, de aceea am sa va scriu scrisori pe adresa penitenciarului Rahova, daca nu va deranjeaza...

M-am gandit ca orice cuvant de sustinere, orice vorba buna va poate ajuta, ca si mine mai sunt multi altii in tara asta.

Poate impreuna vom reusi sa clintim o rotita acolo unde trebuie, stiu ca ati facut memorii si ati scris sute de scrisori,simt ca trebuie sa va ajut, neconditionat. Asa simt in suflet si in minte, vreau sa vi se faca dreptate si sa fiti reabilitat.

Va doresc ceea ce-mi doresc mie si copilului meu, numai bine, sanatate si o sa va scriu o scrisoare cat de curand daca imi permiteti,
Cu deosebita stima,
D. - Oradea "

"Ma intereseaza cazul dumnealui si din punct de vedere juridic si va spun sincer ca ieri am fost distrusa....nu-mi vine sa cred desi fiind oradeanca cunosc cate ceva despre personajele care l-au judecat in prima instanta. Oradea e un oras destul de mic , cei doi mai ales Lele sunt de o incompetenta crasa. Nu stiu cum poate fi magistrat un om care abia se poate exprima coerent , l-am vazut in cateva emisiuni, este jalnic. Toate astea se intampla pentru ca in sistem si in barouri se intra cu spaga si cu pile de-aceea toti elevii si studentii mediocri si slabi ajung magistrati si doctori, ne miram de ce murim? Dar stiti cum se spune, prostu ' daca nu-i si fudul....nu-i prost destul! Ar fi bine daca Mihai le-ar intenta proces desi prioritatea numarul 1 este sa iasa dansul afara de-acolo unde-i moare sufletul. Ar merita plangere penala ca in civil procesul ar tzine prea mult pentru abuz in serviciu, neglijenta. Cred ca pe plan local ar trebui sa publicam niste articole, daca cineva are informatii despre caz ? Nu stiu cu ce pot sa ajut si eu, as vrea sa fac ceva pentru el. N-am nimic de pierdut, nu mi-e frica de nimeni asa ca daca este ceva de publicat sau de scris, va rog sa-mi spuneti , ziarele abia asteapta un subiect interesant.Doresc sa tin legatura cu voi, stiu ca sunteti dedicati acestei cauze si sper sa fiti sanatosi ca sa puteti continua lupta cu sistemul corupt , sa-l vedem in libertate pe acest om , dreptatea trebuie sa triumfe.

Va salut cu mare drag!"

Articol publicat in "Realitatea Bihoreana" 13 februarie 2009

2009-02-15T11:16:00.000+02:00

http://www.realitateabihoreana.ro/content.php?c=articole&id_categorie=6&articol_id=4359&p=&article=rasturnare+de+situatie+intr-o+crima+care+a+zguduit+oradeacedo+desfiinteaza+o+sentinta+nedreapta

2009-02-13T22:13:00.004+02:00

Echipa MoldoveanuLibertate

A ramas surprinsa sa afle astazi ca CNA a amendat postul de televiziune B1 Tv cu 5.000 RON pentru ca: "În emisiunea Naşul, din data de 9.02.2009, care a avut ca invitat un deţinut al Penitenciarului Rahova, moderatorul a permis folosirea unui limbaj violent: „[…] am dat peste nişte procurori […] idioţi, incompetenţi şi corupţi, peste un judecător la fel de idiot, corupt şi incopetent”, fapt interzis de art. 42, alin. 4 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizualului". Evident, este vorba de emisiunea in care a fost invitat dl. Moldoveanu Mihai.

Ni se pare revoltatoare ipocrizia CNA -ului, o alta rotita a unui sistem corupt, care ia atitudine doar atunci cand demnitatea judecatorilor si procurorilor "manjiti" este "prejudiciata".

In cazul de fata, demnitatea lui Moldoveanu, care de 13 ani se lupta cu aceasta titulatura nedreapta de "criminal", cine o apara. Ei se simt jigniti, Moldoveanu simte ca i s-a irosit viata din cauza lor! Cine a pierdut mai mult!

Avem convingerea ca postul de televiziune B1 TV si realizatorul emisiunii NASUL, dl. Radu Moraru, nu vor capitula in fata acestei decizii de sanctionare, ci o vor ataca in instanta, fiind evident ca existe sanse reale foarte mari de anulare a acesteia.

Echipa MoldoveanuLibertate catalogheaza gestul CNA drept o dovada de cinism fantastic.

In cazul d-lui Moldoveanu, desi Curtea Europeana a Drepturilor Omului a hotarat ca cei care au judecat cauza au fost, in cel mai bun caz, "incompetenti", acestia nu au patit absolut nimic; CSM-ului nu a luat nici o masura impotriva lor desi Moldoveanu si-a pierdut pur si simplu viata si familia din cauza lor. Insa in momentul in care M.M. indrazneste sa spuna lucrurilor pe nume, deja fapta e contraventie si trebuie sanctionata.

Ar fi interesant de aflat si cine a depus sesizarea la CNA; oare care dintre acei judecatori si procurori despre care vorbea Moldoveanu s-a simtit jignit? D-le Florin Demian, D-le Alexandru Lele, D-lu Adrian Popa, D-le Griga, D-na Nineta Anghelina ...Se aude? Va simtiti jigniti??? Rusine!!!

Din punctul de vedere al Echipei MoldoveanuLibertate, aceasta Decizie CNA reprezinta, in egala masura, o jignire adusa lui personal, o consfintire nelegala a unei situatii inechitabile si o lipsa de delicatete fata de cosmarul prin care trece de atatia ani.

Daca domnii judecatori si procurori se simt jigniti, Moldoveanu ce ar trebui sa mai simta? 13 ani din viata pierduti.

Nu uitati lucrul acesta!

Cine poate da informatii!

2009-02-13T11:12:00.002+02:00

Echipa MoldoveanuLibertate adreseaza un apel tuturor celor care pot da relatii despre crima care a avut loc in Oradea, pe strada Facliei in anul 1995 si a carei victima a fost Nagy Adalbert!
Va rugam sa ne contactati pe adresa de mail: moldoveanu_libertate@yahoo.com.
Au trecut 13 ani de cand Mihai Moldoveanu plateste pentru o fapta pe care nu a comis-o iar adevaratii autori sunt in continuare in libertate.
Autoritatilor nu le pasa!
Noi avem convingerea ca VOI NU VETI RAMANE INDIFERENTI!
Nu ezitati sa ne scrieti!
Ne intereseaza orice informatie, atat legata de victima dar si de potentiale legaturi cu lumea interlopa ale politistilor si procurorilor din Oradea!
In zilele urmatoare vom face publica si suma pe care o oferim cu titlu de recompensa pentru informatiile ce vor duce la prinderea adevaratilor autori!

2009-02-13T10:35:00.001+02:00

Pe data de 9 februarie 2009 Moldoveanu Mihai a fost dus in direct in studioul emisiunii "NASUL", oferindu-i-se ocazia sa-si sustina personal cauza.

Familia Moldoveanu si Echipa "MoldoveanuLibertate" doresc sa multumeasca pe aceasta cale celor tuturor celor care au facut posibil acest lucru, si in special Directorului General al Administratiei Nationale a Penitenciarelor - Domnul Comisar Sef de Penitenciare IOAN BĂLA si Directorului Penitenciarului Rahova - Domnului Subcomisar de Penitenciare Alexandru Denis Darie, Domnului Radu Moraru si Doamnei Adriana Stoicescu.

2009-02-11T17:04:00.003+02:00

Astazi, 11 februarie, orele 17.00, postul de televiziune B1 tv - Emisiunea "Povesti de viata" - redifuzeaza un material din 17 decembrie 2008 cu Moldoveanu Mihai - partea I.
Maine, 12 februarie, orele 17.00, va fi difuzata partea a II-a a aceluiasi material.

zilele acestea...

2009-02-11T11:38:00.003+02:00

Am primit zeci de mesaje de la voi pentru Mihai.

Si am ramas impresionati. De gandurile voastre bune, de faptul ca va pasa si ati ales sa nu ramaneti indiferenti.

Ne bucuram ca nu suntem singuri in lupta noastra de a-l ajuta pe Mihai.

Moldoveanu spunea ca a fost considerat ani la randul o cauza pierduta, un om ghinionist pentru care, insa, nu se mai poate face nimic.

Noi refuzam sa credem acest lucru. De un an si jumatate incercam sa-i trezim pe cei care ar trebui si ar putea sa faca ceva pentru el.

Mihai merita sa fie un om liber. De ce? Pentru ca este nevinovat si pentru ca a ramas OM indiferent de incercarile la care l-a supus viata. Poate parea ciudat, insa, desi acest om se afla intr-o puscarie, a stiut sa-si pastreze demnitatea, onoarea si acea puritate sufleteasca pe care multi dintre noi am pierdut-o sau nu am avut-o niciodata. E mare lucru! Sa nu renunti la tine, la ceea ce te defineste, sa nu-ti bati joc de propriile valori, de educatia si pregatirea pe care ai avut-o desi te afli printre criminali, violatori si talhari.

Locul lui Mihai nu e la puscarie!

Oare cat timp va mai trebui sa treaca pana cand vor intelege si judecatorii acest lucru? Mihai a pierdut deja 13 ani din viata si fiecare zi in plus conteaza!

Site-ul meu

2008-10-25T20:47:00.002+03:00

http://www.moldoveanulibertate.as.ro/

CĂLĂII VECHI SI NOI

2008-08-09T15:05:00.004+03:00

Astazi vom incerca sa va spunem cate ceva despre cei trei calai de la ICCJ aflati in spatele condamnarii lui Mihai Moldoveanu.

Daca Mihai ar fi fost singura victima de-a lungului timpului a acestor “fosile ucigase”, poate ca ne-am fi temperat putin indignarea. Insa in momentul care justitia (aia buna si corecta care ar trebui sa existe peste tot) deja a demonstrat ca lista erorilor judiciare comise de catre aceste personaje este destul de lunga, nu ne putem abtine sa nu intrebam: oare ce pazeste CSM –ul in tara asta? Din pacate, nu avem o raspundere personala eficienta a magistratilor pentru toate greselile pe care le comit. Dar CSM-ul cum poate tolera pe scena justitiei romanesti niste personaje ridicol de slab pregatite? Cum de poate sa le dea functii din ce in ce mai mari, putere din ce in ce mai multa in sistem? De ce? Si, mai ales, vor putea oare sa-i priveasca cu demnitate in ochi pe cei carora le-a fost distrusa viata?

Asa cum spuneam, cei trei Magnifici sunt: IOAN GRIGA, NINETA ANGHELINA SI I IONESCU. Avem informatii destul de bogate despre primii doi, insa promitem ca ne vom face temele si in ceea ce il priveste pe ultimul.

Despre IOAN GRIGA am aflat prin intermediul bloggului unei persoane care sustine ca este judecator bucurestean la Curtea de Apel (“Jude in Romanica”) ca acesta ar fi profesor de drept penal la Universitatea Spiru Haret din Bucuresti.

Marele profesor Griga a fost o lunga perioda de timp procuror, perioada care, probabil, i-a amputat definitiv si irevocabil constiinta; pentru el, toti justitiabilii sunt vinovati si trebuie condamnati rapid si prin orice mijloace..

Dupa aceasta perioada petrecuta in parchet, in mod surprinzator de rapid si neasteptat, devine judecator la curtea suprema.

In acea vreme, “Curtea Constitutionala a admis o importanta exceptie, statuand printr-o decizie din 2002 ca solutiile procurorilor de netrimitere in judecata pot fi atacate la instanta in baza dreptului de liber acces la justitie. Ei bine, conducandu-se dupa aceasta opinie, justitiabilii au atacat astfel de rezolutii sau ordonante. Iar Griga a facut parte din completul care a decis ca asfel de plangeri sunt inadmisibile caci, chiar daca Curtea Constitutionala a decis altcumva, decizia ei nu ar fi decat o indicatie pentru legislativ, in timp ce judecatorii nu ar putea solutiona asemenea cauze cat timp nu au o procedura expresa in Cod (mentalitatea de fost procuror iese la iveala ca rugina de sub vopsea).
Sigur, a venit anul 2003 cu o modificare a codului, dar pana atunci, numeroase persoane au fost prejudiciate de o asemenea aberanta interpretare in dispretul Constitutiei” (citat blogg “jude in romanica”).
Acesta este doar un exemplu insignificant care atesta ca GRIGA NU CUNOASTE LEGEA PENALA, notiunile ei elementare, dar pretinde, intre un sfoarait si un cascat, ca o aplica eficient.

Cu ce a gresit el in cazul lui Moldoveanu?
Simplu, si nu o spunem noi, ci mai ales Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in Decizia din 29 aprilie 2008 in cauza Spanu contra Romaniei (Spanu a fost inculpata in acelasi dosar cu Moldoveanu si i s-a dat castiga de cauza).

Marele professor Griga:
- nu a acordat inculpatilor dreptul la ultimul cuvant, obligandu-i sa raspunda doar cu "da" sau "nu" daca sunt vinovati;
- nu i-a audiat desi acest lucru era absolut necesar in speta;
- a permis judecarea cauzei cu un singur avocat din oficiu pentru toti inculpatii desi interesele acestora erau contrarii;
- a pronuntat o sentinta de condamnare desi Moldoveanu Mihai fusese achitat la Curtea de Apel si, fara a administra noi probe, a considerat ca el e vinovat. De ce, nu putem sti cu certitudine de vreme ce motivarea deciziei de la ICCJ are doar o jumatate de pagina si reprezinta un copy-paste exemplar de pe rechizitoriu. Pe cale de consecinta, nu putem decat sa admiram marea capacitate de sinteza a acestui judecator care in jumatate de pagina a gasit expresia sublima a adevarului. In acest conditii, judecatorii de Curtea de Apel Oradea (Gh. GROZA SI ROMAN FLORICA) care l-au ACHITAT pe MIhai si care au folosit “doar” 15 pagini pentru a explica pe larg, in fapt si in drept, cu argumente stiintifice si logice, de ce el nu este vinovat MOLDOVEANU MIHAI sunt niste incepatori.
- A denaturat in mod halucinant semnificatia probelor stiintifice din dosar (de ex., una dintre expertize spune ca analizandu-se o pata minuscula – presupusa a fi de sange - aflata pe interiorul gecii lui Moldoveanu nu s-a putut stabili nici grupa de sange si nici daca aceasta provine de la un om sau de la un animal. Griga este mai “tare” decat expertii si spune ca sangele apartine victimei si aceasta demonstreaza vinovatia lui Moldoveanu);
- A amanat nemotivat pronuntarea in repetate randuri, desi legea nu permite.

Finalitatea? CEDO a constat o incalcare a art. 6 din Conventie savarsita de catre ICCJ.

Ce face CSM-ul, intrebam din nou retoric ?

Ca Ag. Guvernamental M. Razvan-Horatiu RAdu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe stim foarte bine ce a facut in cadrul procesului de la CEDO : s-a purtat exact ca un procuror al inchizitiei (puteti citi pe site textul complet al hotararii si veti intelepe sustinerile nostre).

Mai mult decat atat, mai nou, functionarii acestei institutii, desi procedura penala s-a modificat in ceea ce priveste revizuirea (si nu mai este solicitata publicarea hotararii CEDO in Monitorul Oficial ca si conditie de exercitiu a promovarii revizuirii) continua sa induca in eroare justitiabilii sustinad ca nu se poate obtine nici recuperarea despagubirilor oferite de CEDO, nici revizuirea cauzei penale pana cand ei nu vor binevoi sa publice hotararea in M.Of ! Se incearca probabil « scaparea » prin orice mijloace si evitarea asumarii responsabilitatii.

Cat despre inamicul public nr. 2 de Inalta Curte de (IN)JUSTITIE, sublima doamna NINETA ANGHELINA, putem spune ca a fost membru CSM si in prezent este pensionara (Multumim lui Dumnezeu ca acum nu mai poate nenoroci pe nimeni!). Un cotidian central i-a oferit titulatura onorifica de “calau in roba” si ce i-a facut lui Moldoveanu nu poate decat sa intareasca aceasta reputatie pe care si-a creat-o.

Aceasta doamna a contribuit cu o gratie sinistra la o serie de erori judiciare, una dintre cele rasunatoare fiind cea a carei victima a fost VIORICA VISAN, o femeie din Prahova care a fost condamnata pe nedrept pentru o crima pe care nu o savarsise si, abia dupa 10 ani de puscarie a fost eliberata (cazul ei a fost foarte mediatizat) . Ca si Mihai Moldoveanu, aceasta femeie, a sustinut in permanenta ca este nevinovata. A implorat ascultare din partea sobrei judecatoare NINETA ANGHELINA, i-a explicat ca nu avea cum sa fie criminala odioasa descrisa in rechizitoriu, a incercat tot ce i-a stat in putinta pentru a se apara. NU A CONTAT, NIMENI NU A ASCULTAT-O! Ca si Mihai, a incercat sa se sinucida, si-a pierdut familia si prietenii, locuinta, serviciul, viata normala si orice speranta in viitor. Si statul “i-a cerut scuze” intr-un tarziu oferindu-i nici 300 de euro/luna cu titlu de despagubire morala pentru tot chinul prin care a trecut mai bine de 10 ani. Halal troc! 300 euro pentru o viata distrusa.

Nu stiu cum e constiinta doamnei Anghelina Nineta, dar chiar ma intreb cum pot oare oamenii ca ea sa doarma noaptea? Nu ii doare deloc, nu ii macina constiinta (daca o au), nu se simt responsabili cu nimic pentru viata Vioricai si viata lui Mihai?
Si pentru cei multi ca ei care nu au fost inca descoperiti?

CE FACE CSM- UL?
Ca atat noi cat si dl. Moldoveanu am scris nenumarate memorii, i-am rugat sa ia atitudine. Partea dramatica este ca singurul lor raspuns, invariabil acelasi de ani de zile, este : “PROBLEMA RECLAMATA DE DUMNEAVOASTRA NU ESTE DE COMPETENTA CSM- ULUI.” (!!!).
Pe bune? Dar a cui o fi? Ca se pare ca numai noua ni se pare strigator la cer ce se intampla!

Gandindu-ne insa la cine se afla, de fapt, in fruntea CSM-ului poate ca raspunsul de mai sus este perfect normal: LIDIA BARBULESCU, fost vicepresedinte la ICCJ.
Haideti sa analizam o reactie publica avuta de acest personaj si sa incercam sa tragem o concluzie, daca mai e cazul.

1. Judecatoarea LIDIA BARBULESCU este cea care i-a dat o replica acida presedintelui Traian Basescu, care de Ziua Justitiei a criticat dur CSM:
" Nimeni, nici chiar presedintele Romaniei si nici o autoritate internationala, indiferent de rang, (...) nu poate sugera ori comenta solutiile pronuntate de judecatori, fara a fi pasibili a li se reprosa incalcarea principiului independentei Justitiei", a afirmat Lidia Barbulescu.

Mergand pe acelasi rationament, insemna ca si atunci cand autoritatea internationala este CEDO si aceasta sanctioneaza comportamentul judecatorilor prin condamnarea statului roman NU SE POATE FACE NIMIC LEGAL?!
Ignoranta judecatorilor tembeli trebuie aparata cu orice pret, altfel se incalaca independenta justitiei?! Stupid! Rusinos!
Deci, si Moldoveanu ar trebui sa stea cuminte in banca lui inca vreo 13 ani de zile (cat mai are de executat din pedeapsa) ca sa nu deranjeze somnul duios a justitiei independente.

Asadar, ce alt raspuns ar trebui sa asteptam din partea CSM-ului de vreme ce insusi presedintele ei are o parere foarte clar conturata! JUDECATORII SUNT INTANGIBILI CHIAR SI ATUNCI CAND NENOROCESC OAMENI SI DISTRUG VIETI!
Trist, nu-I asa?
Sa fie asta singura justitie pe care o meritam?

Ne place sa credem ca nu toti oamenii din sistem sunt atat de josnici ca monstrii despre care v-am vorbit (exista chiar si exemple de oameni cu coloana vertebrala printre judecatori) si asta mentine vie speranta noastra.
Se va gasi intr-o zi dreptate si pentru MIHAI!

CINE SUNTEM NOI?

2008-08-02T16:19:00.002+03:00

Acest blog, site-ul si miile de e-mailuri trimise in fiecare zi sunt realizate de catre trei tineri din tara – Adi, Alex si Lucian- care au vazut cazul domnului Moldoveanu Mihai la televizor si s-au decis sa il sprijine in demersul sau de a-si demonstra nevinovatia.
Pentru ca de 12 ani de cand este arestat pe nedrept Moldoveanu Mihai a pierdut totul (viata normala, fiica, sotia, parintii si prietenii) si nimeni nu a avut curajul sa se implice pana la capat in cazul sau pentru a i se face dreptate, noi am decis sa nu ne oprim decat atunci cand va fi ELIBERAT! Noi nu renuntam asa de usor si nu il vom abandona!
Daca vi se pare deranjanta insistenta noastra, incercati sa va imaginati cum ar fi sa priviti in fiecare zi lumea de dupa gratii!

Site-ul meu

2008-07-16T20:04:00.001+03:00

www.moldoveanulibertate.as.ro

NOUTATI CEDO!!!!!!

2008-06-18T12:10:00.002+03:00

Aceasta este Hotararea CEDO din aprilie 2008 in cauza SPINU c./ ROMANIEI.

SPINU ECATERINA GABRIELA (fosta ROTARIU) a fost inculpata si condamnata in acelasi dosar cu mine. In cazul ei, CEDO a decis ca Inalta Curte de Casatie si Justitie a incalcat dispozitiile art. 6 din Conventie referitoare la dreptul la un proces echitabil cu prilejul solutionarii recursului.

Ma bucura faptul ca in sfarsit o instanta confirma ceea ce eu tot repet de 13 ani de zile.

Mai e cale lunga in ceea ce priveste lupta cu justitia pentru, din anumite puncte de vedere, abia acum incepe "greul": revizuirea dosarului in fata instantelor romane.

Sper ca intr-o zi tot acest cosmar sa se termine si sa pot fi, din nou, un om liber!

Am platit destul de scump si pentru mult prea multa vreme greselile altora!

E cazul sa mi se dea si mie viata inapoi!

CAUZA SPÎNU impotriva ROMANIEI
In cauza Spinu impotriva Romaniei
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (sectia a III-a), judecand intr-un complet format din:
Josep Casadevall, presedinte, Elisabet Fura-Sandström, Corneliu Bîrsan, Boštjan M. Zupančič, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, judecatori,si Santiago Quesada, grefier de sectie,

Dupa ce au deliberat in camera de consiliu in data de 1 aprilie 2008,
Au luat urmatoarea hotarare, prezentata mai jos :

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla plangerea (nr. 32030/2002) formulata impotriva Romaniei prin care cetateana acestui stat, doamna Ecaterina Gabriela Spinu (« petenta ») a sesizat Curtea la data de 26 aprilie 2001 in virtutea articolului 34 din Conventie.

2. Guvernul roman (« Guvernul ») este reprezentat de catre agentul sau, domnul M. Razvan-Horatiu RAdu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. In data de 12 iulie 2006 Curtea a decis sa comunice Guvernului plangerea intemeiata pe dispozitiile art. 6 alin. 1 din Conventie in vederea asigurarii echitatii procedurii penale. Prelevandu-se de dispozitiile art. 29 alin. 3, a decis ca vor fi examinate in acelasi timp admisibilitatea si fondul cererii.

IN FAPT

I. CIRCUMSTANTELE CAUZEI

4. Petenta este nascuta in 1971 si domiciliaza in Ramnicu Valcea.

1. Arestul preventiv al petentei si procedurile penale efectuate impotriva ei

5. In data de 11 ianuarie 1996, petenta a fost chemata la sediul politiei din Ramnicu Valcea cu scopul de a fi interogata cu privire la o crima care avusese loc in Oradea in noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie 1995. In aceeasi zi, ea a fost pusa sub escorta Politiei Oradea. Petenta spune ca a fost in mod constanta insultata in timpul efectuarii acestui traseu de catre ofiterii de politie care o insoteau. Guvernul contesta aceste alegatii si pune in vedere ca nu a fost furnizat nici un mijloc de proba cu privire la aceste afirmatii.

6. In 12 ianuarie 1996, s-a inceput urmarirea penala impotriva petentei si a fost arestata provizoriu pentru o perioada de 30 de zile, dupa ce a fost informata de catre procuror ca era acuzara de nedenuntarea unui furt savarsit prin violenta impotriva lui N.A., de tentiva de talharie impotriva lui V.T. si pentru utilizarea de substante toxice, infractiuni prevazute de art. 176, 211, 312 si 362 din Codul penal si de art. 14 din decretul nr. 466/1979 cu privire la regimul substantelor toxice.

7. In timpul primului interogatoriu efectuat de catre politie, petenta a negat orice participare a sa la faptele penale ce i se imputau. Ulterior, ea a revenit asupra depozitiei initiale si a marturisit intr-o prima faza faptele savarsite impotriva lui VT cat si participarea sa la omorarea lui NA. Ea afirma ca a recunoscut faptele ce i se imputau ca urmare a relelor tratamente la care a fost supusa de catre agentii de politie. De asemenea, ea sustine ca in timpului anului 1996, i-a fost prescris si administrat un tratament pe baza de diazepam si alte medicamente pe baza de barbiturice de catre medicul inchisorii cu scopul de a fi determinata sa recunoasca faptele ce i se imputau. Guvernul contesta aceste afirmatii cu privire la relele tatament si subliniaza ca ele nu sunt dovedite.

8. Rezulta din dosarul medical al petentei tinut in perioada detentiei sale provizorii ca intre anii 1996 si 1997 ea suferea de insomnie si ca i-a fost administrat un tratament pe baza de barbiturice.

9. Perchezitiile au avut loc la domiciliile petentei si ale celorlati suspecti, H.G. si M.M.. La domiciliul acestuia din urma, politia a descoperit o geaca apartinand lui MM care prezenta urme de sange pe interior. Aceasta geaca a fost trimisa la analiza insa n u a putut fi stabilita grupa de sange a mostrei. Din acel moment al urmaririi penale, acesti doi inculpati au recunoscut participarea lor la faptele inputate.

10. In 19 februarie 1996a aparut in presa un articol intitulat « Doi subofiteri deveniti asasini » (cu referire la cei doi suspecti HG si MM), in care erau descrise faptele ce i se imputau petentei. Nicaieri in cuprinsul articolului nu se facea vorbire in mod expres cu privire la sursa informatiilor expuse.

11. Prin rechizitoriul din 27 mai 1996, Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor o trimite in judecata pe petenta in acelasi timp cu MM si HG pentru delictele mai sus mentionate. Din punctul de vedere al parchetului, MM si HG ar fi comis talharirea si uciderea lui NA, fapte pe care petenta nu le-ar fi denuntat. Pe de alta parte, petenta si HG ar fi comis o tentativa de omor si o tentativa de talharie impotriva lui VT, parte civila in cauza. Pentru a savarsi aceste ultime delicte, petenta ar fi utilizat substantele toxice.
12. Din punctul de vedere al parchetului, faptele prezentate in rechizitoriu erau dovedite prin raportul medico-legal, declaratiile coinculpatului MM si ale petentei care recunoscusera faptele imputate si prin procesul verbal de confruntare dintre petenta si VT. Rechizitoriul preciza de asemenea ca recunoasterile inculpatului MM si ale petentei facute in prezenta avocatilor liber alesi fusesera inregistrate si consemnate in scris. Se indica de asemnea, ca inculpatii, asistentati de avocatii alesi, participasera la o reconstituire a faptelor.

13. Pentru parchet, faptele erau probate cu procesul verbal de cercetare la fata locului, plansele foto, identificarea in grup, expertizele si documentele medicale furnizate, depozitiile martorilor si marturiile inculpatilor.

2. Primul grad de jurisdictie – instanta de fond

14. La termenul din data de 14 octombrie 1996, petenta a solicitat tribunalului audierea martorilor cu conditia ca acestia sa se prezinte. Instanta a solictat parchetului sa ia masurile necesare pentru prezenta acestora.

15. La termenul din data de 11 noiembrie 1996 instanta amana cazua pentru data de 9 decembrie 1996, pe motiv ca martorii citati nu s-au prezsentat si trimite organelor de potie mandatele de aducere a martorilor de la domiciliu. Un martor a fost audiat de catre tribunal.

16. La termenul din data de 26 ianuarie 1998, dupa mai multe amanari pe motiv de viciu de procedura, tribunalul constata absenta martorilor citati si da citire depozitiilor pe care acestia le dadusera in timpul urmaririi penale. Petenta contesta aceasta masura procesuala de citire a declaratiilor motivand ca se impunea audierea directa a martorilor de catre instanta, cu atat mai mult cu cat probele aflate la dosar erau contradictorii.

17. In fata tribunalului, petenta si coinculpatii HG si MM revin asupra declaratiilor date in faza de urmarire penala : in sensul in care recunosc participarea la fapta privindu-l pe VT si neaga participarea la uciderea lui NA.

18. In timpul sedintei din data de 2 februarie 1998, tribunalul decide sa interzica petentei si celorlalti inculpati sa ia legatura cu presa pana la finalizarea dosarului penal.

19. In timpul sedintei de judecata din data de 24 aprilie 1998 petenta solicita din nou audierea martorilor lipsa. De asemenea, ea pune in evidenta ca in timpul detentiei sale provizorii ea a suferit rele tratamente din partea politistilor si ca a fost drogata cu scopul de a recunoaste faptele.

20. In sedinta din data de 8 aprilie 1998 tribunalul da o alta calificare juridica faptelor si ajunge la concluzia ca rezulta din probele aflate la dosar ca petenta este vinovata in egala masura de complicitate la talharia care a avut ca efect moartea victimei NA, de tentativa de talharie si tentativa de omor impotriva lui VT cat si de utilizare de substante toxice. Tribunalul o condama la 10 ani de inchisoare si la 5 ani interzicerea dreptului de a reveni pe teritoriul municipiului Oradea dupa executarea pedepsei. De asemnea o obliga sa achite despagubiri partii civile.

21. Referindu-se la acuzatile de rele tratamente suferite de petenta, tribunalul considera ca acestea nu sunt intemeiate, ca petenta a facut declaratiile in fata aparatorului ales si ca nu reiesea din casetele inregistrate in timpul interogatoriului ca ea suferise rele tratamente. Instanta constata totusi ca petenta avusese dificultati in a arata politistilor traseul pe care-l urmase in Oradea in noaptea crimei – care se explica prin faptul ca nu cunostea orasul – si ca politistii facuse dovada de « exces de zel » insistand ca ea sa indice locurile cu exactitate.

22. In ceea ce priveste raspunderea penala a petentei in ceea ce priveste complicitatea cu privire la moartea lui NA, tribunalul retine ca vinovatia rezulta din declaratiile ei si ale coinculpatului MM date in cursul urmaririi penale, dar si din petele de sange descoperite in geaca lui MM, in ciuda faptului ca spalarea acestei geci facuse imposibila analiza.

23. Un articol aparut in data de 22 septembrie 1999 in jurnalul Evenimentul zilei prezinta faptele facand referire la un alibi furnizat petentei de catre mama sa, aspect care nu fusese luat in calcul de catre anchetatori.

24. Un articol aparut in data de 31 octombrie 1998 in ziarul Romania libera aborda cauza bazandu-se in mod egal pe declaratiile catorva martori si pe cea a inculpatului MM. Rezulta ca autoritatile implicate in ancheta refuzasera sa faca comentarii si sa raspunda intrebarilor jurnalistilor. Un alt articol aparut in 6 febuarie 1999 expunea un studiu al cazului efectuat de catre jurnalista VB. Aceste articole nu fac nici o referire exacta asupra sursei informatiilor .

3. Jurisdictia de apel in fata Curtii de Apel Oradea

25. Petenta declara apel impotriva sentintei din data de 8 iunie 1998, cerand achitarea sa in ceea ce priveste fapta de omor si talharie impotriva lui NA, invocand lipsa probelor care sa demonstreze vinovatia. In subsidiar, ea a solicitat instantei de appel reincadrarea juridica a faptelor imputate in infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni. Ea a subliniat ca a marturisit faptele in perioada in care era sub influenta medicamentelor.

26. In data de 29 octombrie 1998, Curtea de Appel decide ca probele sunt contradictorii si constata ca petenta a revenit in fata tribunalului asupra declaratiilor sale, in sensul ca ar fi participat la talharia care a avut ca urmare moartea victimei NA. La cererea petentei, curtea de apel audiaza martorul SL si victima VT.

27. In data de 26 martie 1999, curtea de appel o audiaza pe partea civila VI, mostenitoarea lui NA, si pe martorii TG si VC, care revenisera asupra declaratiilor facute in cursul urmaririi penale. La cererea parchetului, martorul asistent MG, care asistase la reconstituirea la fata locului, a fost audiat. Au fost examinate de asemenea de catre curtea de appel procesul-verbal de reconstituire si rapoartele medico-legale. Petenta a declarat ca ea nu a mai cerut administrarea altor probe.

28. Cu prilejul termenului din data de 2 aprilie 1999, petenta, reprezentata de avocat, a expus motivele de appel. Cu prilejul ultimului cuvant, ea si-a justificat retractarea marturisirii cu privire la participarea sa la uciderea lui NA prin aceea ca a fost sub influenta medicamentelor. Petenta si-a recunoscut cu acest prilej participarea sa la infractiunea de talharie asupra lui VT.

29. Prin hotararea din 7 mai 1999, curtea de appel admite apelul petentei, achitand-o in ceea ce priveste fapta de complicitate la tentativa de talharie care a avut ca urmare moartea lui NA si a respins cerea de despagubiri formulata de catre partea civila. Curtea de Appel a apreciat ca situatia de fapt cu privire la decesul lui NA retinuta de catre parchet si Tribunalul Bihor nu era confirmata de probele aflate la dosar. Curtea a subliniat ca era de datoria parchetului de a furniza probele necesare care sa intemeieze o solutie de condamnare a acuzatilor. Or, nu rezulta din dosar ca petenta se facea vinovata de crima in discutie. Singurele probe in acuzare erau reprezentate de declaratiile petentei, asupra carora ea revenise deja, si care nu se coroborau cu celelalte elemente din dosar, cu atat mai mult cu cat si unii dintre martori revenisera asupra declaratiilor date in cursul urmaririi penale. Din aceasta perspectiva, respectarea prezumtiei de nevinovatie impunea o solutie de achitare.

30. Curtea de Appel a decis insa ca petenta se facea vinovata de tentativa de talharie asupra lui VT si de utilizare de substante toxice si a condamnat-o la o pedeapsa de 2 ani inchisoare. In consecinta, dupa ce a constatat ca durata arestarii preventive era egala cu durata pedepsei inchisorii aplicata, curtea de apel a dispus punerea sa in libertate.

31. Unul dintre judecatorii de la curtea de appel a format opinie separata, argumentand ca rezulta din probele de la dosar ca petenta era in egala masura vinovata de complicitate la talharia care avusese ca urmare moartea lui NA. Acest judecator a acordat prioritate declaratiilor detaliate ale petentei si ale coinculpatului MM facute in cursul urmaririi penale, prin care ei recunoscusera faptele si care se aflau la baza reconstituirii facute de catre organele de ancheta. El retine, de asemenea, ca reconstituirea a fost facuta in prezenta inculpatilor si a avocatilor lor, aspect care inlatura orice influentare si constrangere din partea anchetatorilor.

4. Jurisdictia de recurs in fata Curtii Supreme de Justitie

32. Parchetul a declarat recurs motivand prin aceea ca instanta de appel nu facuse o interpretare corecta a probelor si ca reiesea din declaratiile martorilor ca petenta fusese complice la uciderea lui NA. Nu a fost solicitata nici o alta masura procesuala.

33. In data de 23 mai 2000 are loc primul termen de judecata la Curtea suprema, termen la care se prezinta petenta si ceilalti doi inculpati, reprezentati de acelasi avocat din oficiu. In orice caz, Curtea Suprema, amana judecarea cauzei datorita existentei unui viciu de procedura in ceea ce priveste citarea partii civile. De asemenea, ea dispune desemnarea a cate un avocat din oficiu pentru fiecare dintre cei inculpati.

34. Cu prilejul termenului din 3 octombrie 2000, petenta si ceilalti doi inculpati au fost asistati de acelasi unic avocat din oficiu. Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc in aceeasi zi si petenta, care a avut ultimul cuvant, a solicitat respingerea recursului ministerului public, Petenta a precizat ca nu a avut timpul fizic necesar sa achieseze la concluziile avocatului si ca intreaga sedinta de judecata nu a durat mai mult de 5 minute.

35. Prin decizia din 7 noiembrie 2000, Curtea Suprema de Justitie a admis recursul parchetului, a casat decizia curtii de apel si a mentinut sentinta pronuntata de Tribunalul Bihor. Dispozitivul a fost urmatorul :

« Din examinarea probelor existente in dosar rezulta ca instanta de fond a pronuntat o solutie temeinica si legala incauza, decizia instantei de apel fiind gresita.
Din analiza atenta a declaratiilor inculpatilor, facute in cursul urmaririi penale, comparativ cu declaratiile lor, date ulterior, la instante, se desprinde cu usurinta concluzia ca cele care exprima adevarul sunt relatarile facute in cursul urmaririi penale.
Relatarile inculpatilor facute in cursul urmaririi penale se coroboreaza cu alte probe din care rezulta, in mod cert, savarsirea de catre ei a infractiunilor retinute in sarcina lor de catre instanta de fond.
Referitor la infractiunea de omor a carei victima a fost Nagy Adalbert, declaratiile inculpatilor Moldoveanu Mihai si Rotariu Ecaterina Gabriela (petenta Spanu) prin care au recunoscut savarsirea faptei, facute in cursul urmaririi penale, se coroboreaza cu urmele de sange identificate ulterior pe partea interioara a gecii inculpatului Moldoveanu Mihai.
La evaluarea declaratiilor inculpatilor facute la urmarirea penala, prin care ei au recunoscut faptele, este de avut in vedere ca aceste recunoasteri au avut loc in prezenta aparatorilor.
Pe langa toate argumentele logic si coerent prezentate in considerentele instantei de fond, sunt de avut in vedere si conduc si la aceeasi concluzie si motivele exprimate in scris, prin opinia separata a judecatorului Pantea Nistor, care a facut parte din completul de judecata la judecarea apelului.
Pentru toate aceste considerente, urmeaza a se admite recursul Parchetului si a se casa decizia Curtii de appel in ceea ce priveste dispozitia de achitare a inculpatilor MM (…) si RG (actuala petenta Spanu) pentru infractiunea prevazuta de art. 26, 174 si 176 lit. D C.P/ »

36. Printr-o decizie din 11 ianuarie 2002, Curtea Suprema a respins contestatia in anulare a petentei formulata impotriva deciziei din 7.11.2000, fara a se analiza fondul cauzei.

37. In data de 14 aprilie 2004, petenta a fost eliberata conditionat.

II. DREPTUL INTERN APLICABIL

1. CODUL de procedura penala in vigoare la data savarsirii faptelor

38. Dispozitiile pertinente sunt prezentate in continuare :

Art. 341
« Presedintele inainte de a incheia dezbaterile da ultimul cuvant inculpatului personal.
In timpul in care inculpatul are ultimul cuvant, nu i se pot pune intrebari. Daca inculpatul releva fapte sau imprejurari noi, esentiale pentru solutionarea cauzei, instanta dispune reluarea cercetarii judecatoresti. »

Art. 385 indc. 14
« Instanta, judecand recusrul, verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi, prezentate la instanta de recurs.
Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de recurs invocate de procuror si parti. »

Art. 385 indc. 15
« Instanta, judecand recursul, poate (…) :
2. admite recursul, casand hotararea atacata si(…)
a) mentine hotararea primei instante, cand apelul a fost gresit admis ;
c) (…)Curtea suprema de justitie, daca admite recursul, cand este necesara administrarea de probe, dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotararea a fost casata (…) ;
d) retine cauza spre rejudecare (…) »

art. 385 ind. 16
« Cand instanta de recurs caseaza hotararea si retine cauza spre rejudecare, potrivit art. 385 indc. 15 pct. 2 lit. d), se pronunta si asupra probelor ce urmeaza a fi administrate, fixand termen pentru rejudecare (…) »

Art. 385 indc. 19
« Rejucarea cauzei dupa casarea hotararii casate se desfasoara potrivit dispozitiilor se desfasoara potrivit dispozitiilor cuprinse in partea speciala, titlul II, cap. I si II, care se aplica in mod corespunzator ».

3. Modificarile codului de procedura penala intrate in vigoare dupa 7 septembrie 2006

39. Dispozitiile pertinente sunt prezentate mai jos :

Art. 385 indc. 14
« Cu ocazia judecarii recursului, instanta este obligata sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent (…) atunci cand acesta nu a fost ascultat la instantelr de fond si apel, precum si atunci cand aceste instante nu au pronuntat impotriva inculpatului o hotarare de condamnare ».
Art. 408 indc.1
« Hotararile definitive pronuntate in cauzele in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut in Conventia europeana pentru aparaea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale pot fi supuse revizuirii, daca consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.
Pot cere revizuirea :
a) persoana al carei drept a fost incalcat ;
b) sotul si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia ;
c) procurorul.
Cererea de revizuire se introduce la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care judeca cererea in complet de 9 judecatori.
Cererea de revizuire se poate face in termen de 1 an de la data ramanerii definitice a hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Cand instanta constata ca cererea este fondata :
a) desfiinteaza, in parte, hotararea atacata sub aspectul dreptului incalcat si, rejudecand cauza, cu aplicarea dispozitiilor din Capitolul III, Sectiunea II, inlatura consecintele incalcarii dreptului ;
b) desfiinteaza hotararea si, cand este necesara administrarea de probe, dispune rejudecarea de catre instanta in fata careia s-a produs incalcarea dreptului, aplicandu-se dispozitiile din Capitolul III, Sectiunea II »

IN DREPT

I. IN CEEA CE PRIVESTE INCALCAREA ART. 6 alin. 1 DIN CONVENTIE

40. Petenta a reclamat faptul ca nu a beneficiat de un proces echitabil, intrucat CSJ a condamnat-o pentru complicitate la talharia care a avut ca urmare moartea victimei NA dupa ce ea fusese achitata de catre Curtea de Appel, fara ca ea sa fie audiata din nou si fara a se mai administra vreo proba. Ea sustine o incalcare a dreptului sau la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin 1 din Conventie, astfel mentionata :
« Toate persoanele au dreptul de a le fi judecate in mod egal (…) de catre un tribunal (…) care va decide (…) in mod intemeiat asupra acuzatiilor penale formulate impotriva ei »

A. Asupra admisibilitatii

41. Curtea constata ca plangerea petentei nu este a priori neintemeiata in sensul art. 35 alin. 3 din Conventie. Curtea subliniaza ca nu se pune problema unor chestiuni prealabile de inadmisibilitate a cererii. Curtea declara, pe cale de consecinta, cererea admisibila.

B. Pe fondul cauzei

a) Sustinerile partilor

i) PETENTA

42. Pententa subliniaza ca, desi a avut ultimul cuvant pentru cateva minute, conform art. 341 CPP
B. P , nu a fost ascultata cu prilejul dezbaterilor de catre Curtea Suprema de Justitie care a decis condamnarea sa pentru infractiunea cea mai grava. De asemenea, aceasta jurisdictie nu a audiat in mod direct martorii. Pententa subliniaza ca singura instanta care si-a manisfestat interesul de a asculta martorii si depozitiile acstora a fost curtea de appel iar aceasta instanta a dispus achitarea ei.

43. Ea subliniaza ca probele furnizate de cate parchet nu dovedeau vinovatia sa in ceea ce priveste uciderea lui NA ci acest aspect pune in evidenta ca Tribunalul si Curtea Suprema de Justitie au acordat prioritate declaratiilor sale facute in cursul urmaririi penale si in fata instantei de fond.

44. In final, ea pune in vedere faptul ca dispozitiile legale nationale in vigoare la ora actuala impun jurisdictiilor nationale de recurs sa audieze acuzatul si martorii, insa aceste dispozitii au intrat in vigoare abia in anul 2006 si nu erau deci susceptibile sa-i remedieze situatia.

ii) GUVERNUL

45. Guvernul sustine ca trebuie facuta o distinctie intre prezenta cauza si speta Constantinescu contra Romania (nr. 28871/95, § 59, CEDH 2000 – VIII) intrucat in prezentul dosar petenta nu a fost condamnata pentru prima oara de catre instanta de recurs. Din punctul de vedere al Guvernului, nu este de neglijat faptul ca prin casarea deciziei pronuntate in apel Curtea Suprema de Justitie a restabilit (a dat prioritate) faptele constatate de catre tribunal prin hotatarea din 8 aprilie 1998.Pe de alta parte, spre deosebire de cauza Iliescu si Chiforec c. Romania, in care recurentul nu fusese niciodata audiat de catre un tribunal, in prezenta cauza petenta fusese deja audiata de catre instanta de fond.

46. In ceea ce priveste omisiunea Curtii Supreme de a o audia pe petenta, Guvernul subliniaza ca in acel dosar au existat doua termene de judecata in cadrul carora recurenta a fost asistata de catre un avocat din oficiu. Guvernul reliefeaza ca nu rezulta din pisele dosarului faptul ca recurenta ar fi solicitat in mod expres sa fie audiata. In acest context, Guvernul atrage atentia asupra ultimelor modificari ale codului de procedura penala cu privire la audierea inculpatului de catre instanta de recurs.

47. In ceea ce priveste omisiunea Curtii Supreme de a audia martorii din nou, Guvernul subliniaza ca acestia fusesera deja audiati in cursul procedurilor anterioare si ca recurenta nu a solicitat reaudierea acestor martori. Pe de alta parte, decizia de condamnare a petentei nu s-a bazat in mod singular pe depozitiile martorilor, dar pe ansamblul pieselor dosarului, si in particular pe declaratiile inculpatilor si pe petele de sange identificate pe interiorul gecii lui MM. Din aceasta perspectiva, prezenta cauza difera de afacerea Bricmont vs. Belgia si Unterpertinger vs. Austria.

48. Pe cale de consecinta, Guvernul reaminteste ca nu exista nici o dispozitie in dreptul roman care sa stabileasca o ordine de preferinta intre declaratiile succesive facute in cursul urmaririi penale si in fata tribunalului, in ipoteza ca acestea ar fi contradictorii. Din punctul de vedere al Guvernului, Tribunalul Bihor si Curtea Suprema de Justitie si-au fondat decizia pe probe legal administrate si care demonstreaza intr-o maniera convingatoare vinovatia petentei.

49. In final, Guvernul reaminteste ca, potrivit jurisprudentei CEDO, obligatia de a aprecia elementele pertinente apartine in principiu jurisdictiilor nationale iar caracterul echitabil al unei proceduri trebuie privit in ansamblu.

b) Aprecierea CURTII Europene a Drepturilor Omului

50. Curtea reaminteste ca modalitatile de aplicare ale articolului 6 din Conventie raportate la proceedura de judecare in apel si recurs depind de caracteristicile procedurii la care se refera: trebuie tinut cont de ansamblul procedurii interne si de rolul jurisdictiei de apel sau recurs in cadrul ordinii juridice nationale. In timp ce o audiere publica are loc in prima instanta, absenta dezbaterilor publice in apel se poate justifica prin natura procedurii in discutie, sau prin natura sistemului de apel intern, prin prisma atributiilor jurisdictiei din apel, intr-o maniera in care interesele partii (solicitantului) au fost in mod real expuse si protejate in fata ei.
51. In asemenea maniera, in fata unei curti de apel cu plenitudine de jurisdictie art. 6 nu garanteaza in mod necesar dreptul la o audiere publica si nici, daca o astfel de audiere are loc, dreptul celui in cauza de a asista in persoana la dezbateri.

52. Pe de alta parte, Curtea a decis ca de vreme ce o jurisdictie de recurs este obligata sa cunoasca o speta in fapt si in drept sis a studieze in ansamblul ei problema culpabilitatii sau a nevinovatiei, ea nu poate, din motive de echitate procesuala, sa decida asupra acestor chestiuni fara o apreciere directa a depozitiilor inculpatilor prezenti in persoana si care sustin ca nu au savarsit faptele penale ce li se imputa.

53. In orice caz, inainte de a determina daca a existat o incalcare a rt. 6 in prezenta cauza, trebuie examinat anterior in concret rolul Curtii Supreme de Justitie si natura problemelor pe care ea era obligata sa le cunoasca.

54. In aceasta privinta, CEDO observa ca natura atributiilor CSJ ca instanta de recurs era definite de art. 385 inc. 14 si art. 385 ind. 15 din CPP.

55. CEDO constata ca, spre deosebire de speta Cosntantinescu contra Romaniei, anterior citata, in prezenta speta nu pune problema aplicarii art. 385 indc. 6 §3 din codul de procedura penala, in conformitate cu care, daca procedura recursului vizeaza o decizie care nu este susceptibila de fi atacata cu apel, tribunalul este obligat sa examineze cauza sub toate aspectele sale fara a se limita la motivele si aspectele invocate de catre parti in motivele de recurs. In orice caz, trebuie observat ca in cauza de fata, desi CSJ s-a pronuntat in cadrul unei proceduri de recurs prin care a fost atacata o decizie pronuntata in apel, aceasta instanta nu s-a limitat la a exercita un rol de jurisdictie suprema ce se axeaza pe erorile de drept, de procedura, ci a procedat la o apreciere proprie a faptelor cu scopul de a vedea daca acestea sunt suficiente pentru a fundamenta o solutie de condamnare a petentei.
In consecinta, jurisdictia de recurs ar fi fost obligata sa cunoasca speta atat in drept cat si in fapt si sa o studieze in ansamblu pentru a se putea pronunta asupra culpabilitatii sau nevinovatiei petentei.

56. CEDO constata ca in prezentul caz, pentru a putea confirma una sau alta dintre cele doua hotatari apartinand jurisdictiilor inferioare, Curtea Suprema de Justitie a dat o noua interpretare probelor si in special depozitiilor petentei si ale celuilalt inculpat Moldoveanu Mihai. In definitiv, aspectele pe care CSJ a fost obligata sa le analizeze inainte de de a se pronunta asupra recursului vizau culpabilitatea recurentei si aveau, deci, in mod essential, natura unui aspect ce viza starea de fapt. Era vorba de a aprecia daca recurenta participase la omorul in scopul talhariei savarsit asupra lui N.A.

57. Or, din perspectiva CEDO, pentru a putea duce la bun sfarsit aceasta sarcina, audierea recurentei apare cu atat mai mult necesara cu cat ea fusese in mod succesiv condamnata si achitata de catre jurisdictiile inferioare si ea contesta in continuare participarea sa la acea fapta penala dar si conditiile in care fusesera date declaratiile.

58. In ceea ce priveste sustinerile Guernului cu privire la faptul ca recurenta nu a solicitat sa fie audiata de catre CSJ, CEDO estimeaza ca instanta de recurs era obligata sa ia masuri efective si din proprie initiativa in vederea audierii, chiar daca recurenta nu solicitase in mod expres acest lucru. CEDO reaminteste de asemenea, faptul ca desi recurenta a avut dreptul la ultimul cuvant in cadrul procedurii dezbaterilor de recurs, aceasta nu exonera CSJ de obligatia de a o audia in cadrul dezbaterilor. CEDO estimeaza ca in prezenta speta CSJ trebuia cu atat mai mult sa o audieze pe recurenta cu atat mai mult cu cat aceasta isi sustinea nevinovatia si ea fusese deja achitata de catre curtea de apel din lipsa de probe.

59. Din alta perspectiva, CEDO constata faptul ca CSJ si-a fondat rationamentul juridic pe o noua interpretare a declaratiilor recurentei si ale lui M.M., fara a le auzi ea insasi.

60. Din acest punct de vedere, CEDO subliniaza ca termenul de “martor” (persoana care da o declaratie), in sistemul Conventiei, are o un sens “autonom”. Astfel, de vreme ce o depozitie, fie ca este facuta de un martor, in sensul strict al cuvantului, fie ca este facuta de catre un inculpat, este susceptibila de a fundamenta, intr-o maniera substantiala, condamnarea unei persoane, ea contituie o marturie (proba) in condamnare si garantiile prevazute de art 6§ 1 ii sunt aplicabile.

61. Dupa ce a observat contradictii intre diferitele declaratii date de catre recurenta si inculpatul M.M. in cursul urmarii penale si ulterior in fata Tribunalului, Curtea Suprema de Justitie a concluzionat ca aceste marturii corespundeau realitatii (in sensul recunoasterii faptelor) intrucat ele se coroborau cu celelalte probe din dosar, fara a preciza insa care erau aceste probe. Or, aceste depozitii incriminatare nu au fost ascultate de catre CSJ. Din alt punct de vedere, CEDO observa ca CSJ a facut referire la urmele de sange gasite in interiorul gecii apartinand lui MM, in timp ce Curtea de Apel, jurisdictia inferioara, constatase ca aceste pete de sange nu putusera fi analizate din punct de vedere stiintific sin u se pusese stabili cui apartinusera aceste urme. Fara urma de indoiala, ramanea la apreciera juristictiei de recurs sa analizeze aceste probe starnse; nu este de neglijat nici faptul ca recurenta a fost gasita vinovata pe baza acelorasi probe care au fost suficiente pentru ca judecatorii de la curtea de apel sa se indoiasca de vinovatia ei sis a pronunte o solutie de achitare.

62. Putem considera ca CSJ si-a incalcat obligatia sa de a dispune din oficiu masuri procesuale cu scopul de a clarifica depozitiile date in cauza si de a da recurentei posibilitatea de a se apara.

63. In ceea ce priveste afirmatia Guvernului in conformitate cu care urmele modificari ale codului de procedura penala obliga instanta de recurs sa la il audieze pe acuzat, CEDO observa ca aceste modificari nu au intrat in vigoare decat in 07.09.2006, de vreme ce in cauza petenta a fost condamnata printr-o sentinta pronuntata in 07.11.2000.

64. Pe cale de consecinta, CEDO apreciaza ca aceasta condamnare a recurentei de catre CSJ fara ca ea sa fie audiata personal, fara a aprecia in mod direct depozitiile care fusesera modificate si au stat la baza unor decizii contradictorii date in cauza, este de natura a reprezenta o incalcare a cerintelor unui proces echitabil in sensul art. 6 § 1 din Conventie.

65. A avut loc, deci, o incalcare a art. 6 § 1 din Conventie.

II. In ceea ce priveste incalcarea art. 3 din Conventie

66. Petenta pretinde ca ar fi fost supusa unor rele tratamente de catre politistii insarcinati cu ancheta. Ea sustine de asemenea ca, in cursul detentiei provizorii din 1996, a fost victima unei tentative de viol din partea unui guardian si ca i-a fost administrat un tratament pe baza de barbiturice. Ea invoca incalcarea art. 3 din Conventie :
“ Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.
In ceea ce priveste plangerea formulata cu privire la administrarea unui tratament pe baza de barbiturice

67. Curtea constata ca nici o piesa a dosarului nu demonstreaza ca petenta a fost supusa unui astfel de tratament. Desi este adevarat ca din dosarul sau medical rezulta ca i s-au administrat calmante pe timpul detentie sale provizorii din 1996, nu este mai putin adevarat ca din acestea se face referire ca ea suferea de insomnie si ca era depresiva, aspecte pe care ea nu le contesta formal. Curtea observa de asemenea ca tribunalul si curtea de apel sesizate cu aceste aspecte le-au gasit neintemeiate, pe motiv ca nici o proba nu a fost furnizata si daca aceste probe ar fi existat, avocatii sai nu ar fi ratat ocazia de a le prezenta in fata tribunalului. Din alt punct de vedere, nu rezulta din dosar si petenta nu a mai sustinut aceasta teza in fata jurisdictiilor nationale, ca aceste medicamente i-au fost administrate cu forta, ea avand, deci, posibilitatea de a refuza administrarea lor.

68. In consecinta aceasta plangere este nefondata si trebuie respinsa in aplicarea rt. 35§§ 3 si 4 din Conventei.

2. In ceea ce priveste plangerea referitoare la tentativa de viol si de rele tratamente

69. Curtea reaminteste ca afirmatiile cu privire la relele tratamente trebuie sustinuta de mijloace de proba potrivite.

70. In speta, in lipsa unui inceput de proba, Curtea ajunge la concluzia ca aceste afirmatii ale petentei nu pot fi considerate ca stabilite. De altfel, recurenta nu a ridicat in mod expres sau tangential aceasta problema in fata instantelor nationale.

71. In consecinta, aceast capat de cerere este nefondata si trebuie respins in aplicarea rt. 35§§ 3 si 4 din Conventei.

III. In ceea ce priveste incalcarea art. 5 §1, 6 §§ 1, 2 si 3b si a art. 10 din Conventie

72. Intr-o scrisoare din 19 iunie 2002 petenta denunta ilegalitatea detentiei sale provizorii in arestul politiei din 11 in 12 ianuarie 1996, pe motiv ca nu fusese emis nici un mandat de arestare pe numele ei, fiind incalcat astfel art. 5 alin. 1 din Conventie. In aceeasi scrisoare, facand referire la art. 6 din Conventie, ea a denuntat imposibilitatea de a beneficia de convorbiri confidentiale cu avocatul sau pe timpul detentiei sale. Ea s-a plans si de faptul ca nu a beneficiat de un avocat in timpul procedurii de judecare a recursului precum si de faptul ca avocatul ales de ea, dar si avocatul ales din oficiu care au reprezentat-o in timpul procedurilor au colaborat cu organele de ancheta si nu au vegheat asupra drepturilor ei care trebuiau aparate.

73. Invocand art. 6 alin 2 din Conventie ea reclama, in aceeasi scrisoare, faptul ca diversi jurnalisti au publicat informatii cu privire la ancheta in curs de desfasurare ce o privea. Ea considera ca aceste informatii i-au incalcat dreptul la respectarea prezumtiei de nevinovatie. De asemenea, ea face plangere si impotriva faptului ca i-a fost incalcata libertatea de exprimare, garantata de art. 10 din Conventie, intrucat
prin incheierea de sedinta din data de 2.02.1998, judecatorul PA i-a interzis sa ia legatura cu presa.

74. In ceea ce priveste capatul de cerere intemeiat pe dispozitiile art. 5 alin 1 din Conventia, Curtea constata faptul ca petenta a omis sa invoce expres au implicit aceasta cerere in fata jurisdictiilor nationale. In orice caz, petenta a fost condamnata in prima instanta la data de 8 aprilie 1998 si a sesizat Curtea cu privire la aceste fapte abia in data de 19 iunie 2002, peste termenul de 6 luni. Pe cale de consecinta, acest capat de cerere este tardiv si trebuie respins, conform art. 35 al. 1 si 4 din Conventie.

75. In ceea ce priveste celelalte capete de cerere intemeiate pe dispozitiile art. 6 alin 1 si 2si 3 b) si art. 10 din Conventie, CEDO observa ca procedura care face obiectul prezentului dosar s-a finalizat in fata Curtii Supreme de Justitie in data de 7 noiembrie 2000 si ca aceste plangeri au fost formulate pentru prima oara in data de 19 iunie 2002, peste termenul de 6 luni. Ea reaminteste faptul ca cererea de contestatie in anulare, in masura in care ea nu priveste fondul cauzei, in sensul art. 35 alin 1 din Conventie, susceptibila de a intrerupe termenul de 6 luni mai sus mentionat, nu constituie un recurs efectiv, in sensul art. 35 alin 1 din Conventie de natura a itrerupe termenul de 6 luni, fiind vorba doar de o cale de atac extraordinara.

76. Rezulta ca, si in ipoteza in care recurenta ar fi epuzat caile de atac interne, aceste capete de cerere sunt tardive si trebuie respinse conform conform art. 35 al. 1 si 4 din Conventie.

III. IN CEEA CE PRIVESTE APLICAREA ART. 41 din CONVENTIE

77. In termenii art. 41 din Conventie,

“ In conditiile in care Curtea constata ca avut loc o incalcare a Conventiei sau a Protocoalelor sale, si daca dreptul intern al Inaltei Parti semnatare nu permite inlaturarea efectelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o satisfactie echitabila”

A. DESPAGUBIRI

78. Petenta solicita 1.000.000 euro cu titlu de daune morale, ca efect al arestarii sale preventive in mod nelegal si ca urmare a abuzurilor suferite in timpul detentiei. Ea subliniaza ca a fost condamnata pentru o infractiune mai grava pe care nu a comis-o si care a atras o pedeapsa mai mare decat cea stabilita de catre curtea de apel ca urmare a nerespectarii dreptului la un process echitabil . Aceasta condamnare ilegale a impiedicat-o, pe cale de consecinta, sa-si continue studiile si ii este greu in prezent, ca urmare a acestui fapt, sa-si gaseasca de lucru.

79. Guvernul sustine ca singurul temei pentru a se acorda despagubiri ar fi acela al constatarii unei incalcari a art. 6 alin 1 din Conventie. Pe de alta parte, fara a anatama asupra solutiei ce urmeaza a fi pronuntata de catre Curte, Guvernul considera ca daunele solicitate sunt exorbitante in raport cu acordate de catre CEDO in cause similare estimeaza ca o eventuala suspendare (stergere) a condamnarii ar reprezenta o reparatie suficienta pentu prejudiciul moral suferit.

80. Curtea pune in vedere ca singurul temei pentru a acorda despagubiri este tocmai pentru a se obtine o satisfactie echitabila ca urmare a faptului ca nu s-a beneficiat de un process exhitabil in fata Curtii Supreme de Justitie. (….) Curtea apreciaza ca fiind rezonabila existenta unui prejudiciu moral suferit ca urmare a acelui process.

81. Pe cale de consecinta, judecand in echitate, conform art. 41, Curtea acorda petentei cu titlu de reparatie echitabila suma de 5000 EURO.

82. Pe de alta parte, Curtea reaminteste ca pentru o persoana, asa cum se intampla si in cauza de fata, in masura in care a suferit o hotarare de condamnare ca urmare a nerespectarii dreptului la un process echitabil, un nou proces sau redeschiderea procedurii (revizuirea cauzei) reprezinta in principiu o modalitate de a restabili incalcarea constatata. Din aceasta perspectiva, art. 408 indc. 1 CPP roman, permite revizuirea pe plan intern a hotararii in masura in care CEDO a constatat o incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale partilor.

B. Cheltuieli de judecata

83. Petenta nu solicita restituirea cheltuielilor de judecata.

C. Daune interese moratorii

84. (…) (aspecte cu privire la dobanda aplicata pana la achitarea sumei)

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN UNANIMITATE, CURTEA:

1. Stabileste ca plangerea este admisibila, in conformitate cu art. 6 alin 1, in ceea ce priveste condamnarea petentei de catre Curtea Suprema de Justitie fara a fi audiata si fara a se administra, in mod direct, probe, si inadmisibila cu privire la celelalte capete de cerere;

2. Stabileste ca s-a incalcat art. 6 alin 1 din Conventie;

3. Hotaraste ca:

a) Statul parat sa plateasca petentei in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive a hotararii conform art. 44 alin 2 din Conventie, suma de 5000 euro cu titlu de daune morale, suma convertita in lei romanesti la cursul din data platii, plus orice suma care ar putea fi datorata cu titlu de impozit;
b) hotaraste ca, incepand de la expirarea acestui termen si pana la efectuarea platii, aceste sume vor fi majorate cu o dobanda simpla egala cu rata dobanzii pentru facilitatea de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene aplicabila in aceasta perioada, majorata cu 3 puncte procentuale;

4. Respingerea cererea de satisfactie echitabila pentru restul sumei.

Santiagio Quesada Josep Casadevall
Grefier Presedinte

Site-ul meu

2008-04-03T14:40:00.002+03:00

www.moldoveanulibertate.as.ro

2008-04-03T14:35:00.002+03:00

La o zi dupa achitare, detinutul Mihai Moldoveanu a inceput
RAZBOIUL CU PREJUDECATILE
Articol de Olivia STEER
“Evenimentul Zilei”
26 mai 1999

Fost ofiter MApN, Moldoveanu a fost condamnat in prima instanta la 25 ani inchiosare pentru omor si achitat ulterior de catre Curtea de Apel Oradea din lipsa de probe

Dupa mai bine de trei ani, cat a fost detinut in Penitenciarul Oradea si judecata de doua instante locale pentru omor deosebit de grav, covasneanul Mihai Moldoveanu (31 de ani), fost ofiter MApN, a fost achitat din lipsa de probe si, recent, eliberat. La doar o zi dupa inspirarea primei guri de aer in libertate, fostul ofiter a declarat, in exclusivitate redactorului “Evenimentului Zilei” ca dupa “trei ani de lupta pentru adevar” a demarat un nou razboi: cel “cu mentalitatile si prejudecatile lumii”. Un razboi care nu se va stinge nici dupa viitoarea achitare – pe care Moldoveanu o apreciaza drept sigura laCurtea Suprema de Justitie.

“Ma doare sa stiu ca sunt privit cu teama si suspiciune”
Istoria incriminarii lui Mihai Moldoveanu pentru omorarea unui taximetrist, Nagy Adalbert, angajat al firmei oradene Confort Taxi, in toamna lui 1995, se rezuma la un concurs de imprejurari. Aflat in acea noapte in Oradea, impreuna cu alti doi amici (Gabriela Rotariu, functionara in Ramnicu – Valcea si George Honciuc, fost cadru MI), Mihai Moldoveanu s-a vazut in imposibilitatea de a se intoarce acasa in Sfantu-Gheorghe: nu mai avea bani si nici benzina. Rotariu si Honciu aveau sa gaseasca-reiese din dosarul penal- o solutie impasului financiar in care se gaseau: jaful. Dupa ce au incercat sa intinda capcane catorva valutisti, femeia si barbatul s-au hotarat sa talhareasca un taximetrist, pe nume Vajna Tibor, de la firma “Rio”. Atacat de Rotariu si Honciu, Vajna a reusit sa fuga, refugiindu-se in barul Meduza, de unde a anuntat dispeceratul si politia. Sositi in zona sa ii captureze pe atacatorii taximetristului de la Rio, politistii aveau sa gaseasca in aceeasi zona cadavrul unui alt taximetrist, Nagy Adalbert, de la Confort Taxi, aruncat in spatele unui gard in constructie de pe strada Facliei. Modoveanu, Honciuc si Rotariu aveau sa fie prinsi cu concursul politiei din Covasna si Brasov, doua luni mai tarziu. In ordinea initiala a culpabilitatilor, Moldoveanu era un simplu martor, care urma sa povesteasca modalitatea in care a ajuns in Oradea si faptul ca a cunoscut intentia amicilor sai de a-l talhari pe angajatul de la Rio Taxi. Ulterior, din pozitia de martor a juns in cea de inculpat, acuzat pe rand de tainuirea si apoi de asasinarea cu sange rece a celui de-al doilea taximetrist. Condamnat in prima instanta la nu mai putin de 25 de ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav si instigare la talharie, Mihai Moldoveanu avea sa fie achitat de catre Curtea de Apel din lipsa de probe.
Dezorientat, imbatat de sentimentul libertatii si traind, deopotriva un sentiment amar al irosirii timpului, Mihai Moldoveanu ne-a marturisit, la o zi dupa iesirea din Penitenciarul Oradea, ce simte dupa trei ani de detentie:”Iti dai seama cum ma priveste acum lumea? La doar 24 de ore dupa ce am iesit din penitenciar, prietenii au inceput sa ma ocoleasca, sa-mi dea intalniri la care nu vin. Crezi ca as putea eu sa m duc acum sa ma bag in seama cu o fata? Nici una nu cred ca ar avea incredere in mine. Ma doare ca voi fi privit cu teama si suspiciune”. Insa cel mai profund sentiment de nemultumire pe care il traieste, fata de experienta sa de detinut condamnat si, in cele din urma, achitat, se refera – spune el- la verdictul Curtii de Apel.”Ma deranjeaza ca se pune problema achitarii din lipsa de probe si nu in baza nevinovatiei mele. Am sa demonstrez ca sunt nevinovat si la Curtea Suprema de Justitie. Acum insa lumea spune ca sunt criminalul perfect. Ca sunt atat de destept incat am reusit sa fac crima perfecta si sa sterg orice urma, sa ascund orice proba.” Mihai Moldoveanu a absolvit Scoala de Ofiteri de Geniu din Ramnicu – Valcea si s-a retras din cariera militara cativa ani mai tarziu. Are o fetita in varsta de sase ani, stabilita (dupa arestarea tatalui) impreuna cu mama sa in Germania. Dupa ce femeia s-a recasatorit in strainatate, Mihai Moldoveanu spune ca a ramas singur. Ambitia lui in momentul de fata este sa demonstreze, fara urma de indoiala, neimplicarea sa intr-o fapta atat de sangeroasa, de dragul copilei sale. “Nu vreau ca, atunci cand va creste mare, sa creada sa macar sa aiba dubii ca tatal ei este un criminal”.

________________________________________________________
PUTERE SI JUSTITIE
Revista “InJustitie”
Nr. 14/noiembrie 2002

CUTREMURUL DE LA BIHOR
Anul acesta, sistemul justitiei din judetul Bihor s-a clãtinat în mod serios: judecãtoarea Mariana Rosca a fost condamnatã penal si este de negãsit de circa un an de zile, iar procurorul Alexandru Lele a fost suspendat din functie si cercetat penal pentru favorizarea infractorului. În data de 27 martie a.c., ministrul Justitiei avizase si cercetarea penalã a judecãtorilor Mihai Viorel si Adrian Popa, ambii de la Tribunalul Bihor, învinuiti de favorizarea infractorului (faptã constând în aceea cã nu au emis mandatele de executare a pedepsei pe numele lui Ioan Urs, Gheorghe Irimia si Elena Crisan, condamnati de Curtea Supremã de Justitie la pedepse cu închisoarea pentru sãvârsirea infractiunii de înselãciune prin emiterea de CEC-uri fãrã acoperire în cont. Tribunalul Bihor, fiind instanta care a solutionat cauza pe fond, ar fi trebuit sã execute decizia penalã a Curtii Supreme, rãmasã definitivã. Dar cei doi judecãtori nu au emis mandatele de executare, astfel cã respectivii au dispãrut. În cazul Elenei Crisan, s-a pronuntat suspendarea executãrii pedepsei, pe considerentul cã era însãrcinatã).
****
Dintre magistratii enumerati mai sus, doi au legaturã cu Mihai Moldoveanu, condamnatul urmãrit general, care s-a predat politiei în timpul unei editii în direct a emisiunii „In Justitie”, motivându-si gestul prin aceea cã se temea pentru viata sa: astfel, Alexandru Lele este procurorul care a întocmit procesul verbal de cercetare la fata locului, acolo unde a fost gãsit cadavrul taximetristului din Oradea. Celãlalt, judecãtorul Adrian Popa, este cel care a dispus condamnarea la 25 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav, la Tribunalul Bihor, a inculpatului Moldoveanu Mihai. Sentinta a fost desfiintatã de cãtre Curtea de Apel Oradea, care a dispus achitarea, si mentinutã în recurs, la Curtea Supremã de Justitie, desi solutia a fost pronuntatã cu încãlcarea mai multor prevederi ale codului de procedurã penalã.
În acest moment, condamnatul Moldoveanu, care continuã sã-si sustinã nevinovãtia, a anuntat acordarea unei recompense pentru orice indiciu legat de autorii reali ai crimei sãvârsitã împotriva taximetristului din Oradea, în 1995, iar noi cerem sprijinul colegilor procurori din toatã tara, pentru a putea compara modul de operare al celor care au sãvârsit crima, deoarece, în România, s-au produs mai multe asasinate asupra unor taximetristi, cu un mod de operare asemãnãtor, dacã nu identic.
_______________________________________________________________
Revista In JUSTITIE - Nr.15/2002 – articol de G.Bîrla

ANTICAMERA C.E.D.O., TARAM ROMANESC? (II)

Pentru multi dintre români, pentru multã vreme, Curtea Europeanã pentru Drepturile Omului a fost ultima salvare, minunea de la capãtul pãmântului, în care dreptatea si adevãrul nu pot fi puse sub semnul îndoielii, darã-mi-te cãlcate în picioare.
Spuneam ca, nu am crezut când un justitiabil incerca sa demonstreze ca functionari români de la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului obstructioneaza accesul dosarelor si le selecteaza dupa reguli numai de ei stiute. Ca de obicei, voi da exemplul pe care îl cunosc cel mai bine, si pentru care sunt gata sã rãspund în fata oricui: pentru cã acest caz este un exemplu de inconsecventã si neseriozitate a unui functionar al Curtii, iar dincolo de filele dosarului, se aflã un om pentru care urmãtorii 24 de ani vor fi petrecuti dupã gratii, un om pentru care Curtea este, din toate punctele de vedere, ultima si singura solutie.
Cazul Moldoveanu
La datele de 22, respectiv 31 ianuarie 2002, Moldoveanu Mihai, un detinut din penitenciarul de maximã sigurantã Rahova, s-a adresat Curtii Europene pentru Drepturile Omului, cu o plângere, prin care atrãgea atentia asupra unor încãlcãri flagrante ale dreptului sãu la aparare si a procedurilor prevãzute de lege pentru un proces penal echitabil. Condamnatul a fãcut plângerea cum a crezut de cuviintã, a trimis-o, în termenul legal, de sase luni, la C.E.D.O. Instanta cea mai înaltã a Europei i-a primit-o, înregistrând-o sub nr. PP31642, Moldoveanu c/ (contra) România. Dat find faptul cã, în penitenciar, corespondenta are un regim special si data fiind urgentã cu care trebuiau rezolvate diverse proceduri, la 1.02.2002, condamnatul a solicitat Cabinetului pe care îl conduc sã accepte ca întreaga sa corespondentã cu C.E.D.O. sã se poarte la adresa acestui cabinet. Aceasta cerere a condamnatului a fost comunicatã Înaltei Curti sub nr. 26 si primirea ei a fost confirmatã la 8.02.2002. La 12.03.2002, grefiera R. Toma confirma, pe adresa Cabinetului de avocaturã din Bucuresti, primirea scrisorilor condamnatului Moldoveanu, din 22 si 31 ianuarie 2002, si solicita o copie integralã a deciziei Curtii Supreme de Justitie, prin care se dispusese condamnarea lui Moldoveanu Mihai la 25 de ani de închisoare, precum si de pe eventualele plângeri pe care acesta le-ar fi fãcut împotriva ordonantelor de arestare. Cu promptitudine, Curtea Supremã de Justitie, solicitatã, a confirmat cele cerute de grefierul Curtii Europene, a transmis decizia si aceasta a fost comunicatã la Strasbourg, alãturi de rãspunsul la celelalte întrebãri. Corespondenta s-a purtat cu normalitate între România si C.E.D.O, prin intermediul grefierului R. Toma, pânã în 30 septembrie a.c., când tonul scrisorii sosite pentru condamnatul Moldoveanu, ca si semnãtura grefierulului ce emitea corespondenta respectivã, s-au schimbat radical: astfel, Moldoveanu a aflat cã, în ciuda numãrului pe care îl primise cererea sa la C.E.D.O., în opinia celui care semna, pentru grefier, dl. C. Sandru, cererea nu se considera introdusã, deoarece nu i s-ar fi comunicat Curtii o serie de documente pe care nu le ceruse însã, dar pe care pretindea cã ar fi trebuit ca inculpatul sã le trimitã, cum ar fi trei încheieri de sedinta din dosarul ce a fost solutionat de cãtre Curtea Supremã de Justitie!Potrivit art. 47.5 din Regulamentul Curtii, “în regula generalã, cererea este consideratã introdusã la data primei comunicãri a reclamantului prin care este expus – fie si sumar – obiectul cererii”. În baza acestei prevederi, s-a decis ca “organul de control este considerat sesizat prin prima scrisoare prin care solicitantul îsi expunea, fie si sumar, motivele pe care întelegea sã le invoce în sustinerea faptului cã a fost victima unor încãlcãri a drepturilor garantate de Conventie, iar nu la momentul înregistrãrii oficiale a cererii” (Curtea a reafirmat acest principiu în Decizia 11/07/ 2000, SIII). Iatã deci cã justitiabilul care se adreseazã Curtii, desi primise confirmarea faptului cã i-a fost înregistratã si primitã cererea sa, pentru cã în temeiul acesteia purtase corespondenta cu Înalta Curte, aflã cu stupoare cã, de fapt, “cererea va fi înregistratã de îndatã ce ne veti furniza aceste documente si informatii”. Spuneam cã, tot mai des, în mass-media românescã, se vehiculeazã ideea – îngrozitoare, dar nu lipsitã de adevãr – potrivit cu care, la indicatiile Guvernului României, disperat din pricina sumelor pe care justitiabilii români le-au obtinut, pânã acum, împotriva statului, noile cereri depuse la C.E.D.O. se împiedicã în birocratia româneascã. Existã, desigur, metode pentru a surmonta aceastã situatie, cum ar fi sesizarea presedintelui Curtii, la fiecare cauzã depusã, precum si comunicarea documentelor în limba francezã, cu mentiunile de rigoare. Inventivitatea româneascã – de nevoie - existã, farã discutie, dar problema rãmâne: respectul fatã de institutia internationalã si fatã de România, respect care trebuie reinstaurat si la unii functionari de la C.E.D.O.

Vom reveni.
Recompensa
Condamnatul Moldoveanu Mihai, care continua sa-si sustina nevinovatia, a anuntat acordarea unei recompense pentru orice indiciu legat de autorii reali ai crimei savârsita impotriva taximetristului din Oradea, in 1995.

Recompensa pentru prinderea adevaratului criminal este de 10.000 USD.

Totodata, publicatia noastra cere sprijinul colegilor procurori din toata tara, pentru a putea compara modul de operare al celor care au savârsit crima, deoarece, in România, s-au produs mai multe asasinate asupra unor taximetristi, cu un mod de operare asemanator, daca nu identic.

“JURNALUL UNUI CONDAMNAT”

2008-04-01T11:23:00.000+03:00

Articol aparut in Ziarul “JURNAL BIHOREAN”
24 august 1999
Jurnalist OLIVIA STEER

“JURNALUL UNUI CONDAMNAT”

Tanarul condamnat pentru uciderea taximetristului de la Confort a fost batut de anchetatori pentru a-si recunoaste fapta

“Cel care ajunge sa citeasca aceste randuri as dori sa il rog sa se gandeasca ca oricare dintre noi are datoria morala de a nu lasa ca raul sa se ridice mai presus decat binele. In conditiile in care justitia romana nu difera cu absolut nimic fata de Inchizitia de acum 600 de ani, orice om, in orice moment, se poate afla in situatia in care ma aflu eu”. Cuvintele apartin faimosului detinut al Penitenciarului Oradea, Mihai Moldoveanu, gasit vinovat si condamnat in aceasta vara de Tribunalul Bihor, in prima instanta, la nu mai putin de 25 de ani inchisoare pentru omor deosebit de grav, talharie si instigare la talharie. Lui Moldoveanu si celor doi amici ai sai li s-a atribuit premeditarea sangeroasei crime petrecute la sfarsitul lui octombrie 1995, cand un taximetrist al firmei Confort, Nagy Albert, tata a doi copii, a fost asasinat cu cruzime. Absolvent al Liceului Militar si al Scolii Militare de Ofiteri de Geniu, Mihai Moldoveanu, acum in varsta de 31 de ani, este la randul sau parinte de aproape cinci ani de zile, din care doi si jumatate a fost client al Penitenciarului Oradea. Pana acum, opinia publica oradeana a fost informata cu lux de amanunte din surse oficiale despre ancheta si desfasurarea procesului. Varianta lui Moldoveanu cititorii nu au aflat-o niciodata, insa. Cand, printr-o decizie a instantei, i s-a interzis sa-si faca publice propiile pareri, fiindu-i suspendate relatiile cu presa, detinutul a inceput sa-si dedice orele de captivitate scrierii unui jurnal. In paginile sale, incarceratul a devenit liber sa-si clameze…nevinovatia si sa arate cu degetul o justitie reeditandu-si marile ei erori pe pielea inocentilor. “Nu am nimic impotriva ca fiecare sa plateasca pentru faptele lui, dar nu pot sa accept ca eu sa platesc pentru faptele altuia” – revine ca un laitmotiv revolta obsesiva a lui Mihai Moldoveanu.
In noaptea de 31 octombrie 1995, corpul neinsufletit al lui Nagy Albert de 29 de ani, proaspat angajat al firmei Confort Taxi a fost gasit abandonat in spatele unui gard in constructie pe strada Facliei, printr-o imprejurare: politistii cautau in aceeasi zona o femeie si un barbat, atacatori ai unui alt taximetrist, Vajna Tibor, angajat al firmei RIO. Cadavrul lui Nagy Albert prezenta zeci de plagi profunde in zona capului, teasta fiind zdrobita de forta unui obiect contondent.
Dupa descrierile angajatului RIO Taxi, politistii au reusit sa-i identifice pe Georgica Honciuc (25 de ani) si Ecaterina Gabriela Rotariu (24 de ani) ca fiind atacatorii care au incercat sa-l talhareasca. Pe 14 ianuarie 1996 anchetatorii l-au retinut pe Honciuc acuzandu-l ca ar fi in plus si autorul principal al asasinatului comis asupra taximetristului Nagy Albert si ar fi fost secondat de catre tanara Rotariu Gabriela atat in momentul talhariei, cat si al omorului. In acelasi context a intrat in ecuatie fostul ofiter MApN Mihai Moldoveanu, fiind banuit ca a tainuit fapta prietenilor sai.
Pe parcursul anchetei, insa, lucrurile aveau sa ia o intorsatura spectaculoasa, procurorul Florin DEMIAN, cel care a instrumentat cazul, declarandu-i implicati pe toti trei in savarsirea crimei. Honciuc si Rotariu au povestit in detaliu cum l-au atacat pe Vajna (angajatul Rio Taxi), lovindu-l si pulverizandu-i cu spray pentru a-l jefui, dar au negat ca l-ar fi omorat pe Nagy Albert. Cat priveste probele pentru invinuirea celor trei, politia a refuzat la momentul acela sa ofere amanunte, sustinand in schimb ca detine dovezi temeinice.
Mai apoi, in faza intocmirii rechizitoriului de trimitere in judecata, procurorul Demian avea sa stabileasca un cu totul alt clasament al vinovatilor: capul actiunii, cel care planuise omorul, era de-acum Mihai Moldoveanu, despre care se spunea ca ar fi exercitat o influenta negativa asupra lui Honciu si Rotariu, determinandu-i cu ajutorul personalitatii sale puternice sa actioneze la comanda sa. Intreaga acuzare a procurorului Demian s-a bazat pe spusele Gabrielei Rotariu, care – bizar – pe parcursul cercetarilor si-a schimbat depozitia de nu mai putin de 5 ori. “Am fost condamnat la 25 de ani inchisoare doar pentru motivul ca as fi fost in municipiul Oradea in acea zi in care s-a intamplat oribilul omor”, sustine Mihai Moldoveanu in jurnalul pe care l-a scris de-a lungul perioadei de captivitate. In povestea fostului ofiter MApN se regasesc personaje importante, care in lumina reflectoarelor par mai mult decat onorabile. Ele se fac insa vinovate deopotriva – spune Moldoveanu – de rapirea libertatii sale si de destramarea ireversibila a unei familii: sotia detinutului, Mori, l-a parasit, plecand in Germania sa se marite cu un altul, luand-o cu ea si pe fetita lor, Silvia, acum de 5 ani.

“ 1996: Sunt batut crunt zilnic, de dimineata pana seara”

“11 ianuarie 1996
Sunt arestat la Brasov, in biroul lui Paul Gabor, la SC Biomed SRL. Timp de aproximativ 30 de minute sunt batut de Politia Brasov pentru a “spune ce am pe suflet”. In jurul orelor 14.00 sunt dus la gara pentru a fi dus la Oradea.

12 ianuarie 1996
Am avut primul contact cu procurorul Demian, care ma acuza de complicitate la tentativa de omor si de tentativa de talharie. Declaratia lui Rotariu Gabriela (RG): povesteste exact ce s-a intamplat in acea noapte, dar nu aminteste nimic despre omor deoarece in acel moment nu fusese inca pusa in tema de catre anchetatori.

17 ianuarie 1996
In urma presiunilor facute asupra ei, RG declara ca a participat la omor ea cu Honciuc Georgica (HG).

20 ianuarie 1996
Mi se aplica prima bataie zdravana, timp de aproximativ o ora, pentru a recunoaste ca l-as fi auzit pe George spunand ceva despre nu stiu ce statie radio. Participa la agresarea mea fizica maior Matei, maior Sasarman, capitan Crainic si un locotenent, toti sub directa indrumare a colonelului Sime.

5 februarie 1996
Procurorul ii promite lui R.G. ca daca va colabora cu ei, facandu-le pe plac, o va scoate pe ea de la omor. Si astfel ma trezesc eu pe post de criminal si creierul intregii actiuni. Interesant e ca dupa ce da declaratia acuzandu-ma pe mine ca fiind autorul omorului si instigator la fapta ei de tentiva de talharie cere in final sa fie anchetata sub stare de hipnoza. Constiinta ei mai are totusi o mica sclipire, dar destul de vaga. Stie ca greseste dar merge in continuare pe mana lor.

22 ianuarie – 15 februarie
In aceasta perioada sunt scos la ancheta aproape in fiecare zi si batut de colonelul Sime si acel locotenent pentru a declara ca am fost la omor cu HG si RG.

16 februarie
Sotia imi angajeaza avocat dar acest lucru imi este adus la cunostiinta abia pe 23 februarie.

17 – 23 februarie
Sunt scos la ancheta si sunt batut crunt, zilnic, de dimineata pana seara, de acelasi colonel Sime si acelasi locotenent, deoarece ceilalti refuza sa ma mai loveasca. Aceasta bataie imi este aplicata pentru a recunoaste ca as fi fost eu cel care a facut fapta pe care ei o au ca A.N. (autor necunoscut).

23 februarie
Sunt scos dimineata la ancheta si sunt batut si amenintat ca nu cumva sa am curajul de a sustine altceva in fata procurorului decat ceea ce vrea Sime si ceea ce i-ar placea lui Demian sa auda. Sunt dus la Parchet si nu mi se da voie sa vorbesc cu avocatul. Pe hol, Demian ii intreaba pe anchetatori daca “m-au pregatit pentru a da declaratie”, la care Sime ii spune sa nu aiba nici o grija.

1 martie
Proces – verbal, RG confruntare cu mama ei, citez:”In legatura cu crima comisa in Oradea asupra unui taximetrist, eu nu-mi aduc aminte de nimic, desi am dat mai multe declaratii pana in prezent, recunoscand participarea mea la crima.”

21 martie
Anchetatorii ii stimuleaza putin memoria lui RG ca sa nu mai uite pe viitor ceea ce au invatat-o ei, dar nu stie sigur unde a stat in masina. In final, declara ca a stat in spate dreapta.

26 martie
Sunt confruntat cu RG si raman blocat de ceea ce poate sa spuna aceasta fiinta. A fost invatata o poveste de catre politie si nu stie decat sa o repete la nesfarsit. La intrebarile puse de mine si de avocat se incurca, iar Demian face tot posibilul sa o menajeze. Este clar; mi-am dat seama de unde vine totul. Nu-i iese pasienta procurorului si hotaraste “s-o mute” in fata dreapta, in masina.

23 aprilie
Sunt confruntat din nou cu RG. Sustine aceeasi poveste, in linii mari, deoarece la capitolul amanunte sta foarte slab, incurcandu-se in propriile afirmatii. Demian sta ca pe ghimpi deoarece RG face gafe foarte mari. Sustine ca am drogat-o si nu-si mai aduce aminte decat amanunte care ma incrimineaza pe mine. Asta e o noua manevra a procurorului, dar nu-i iese pasienta nici de data asta. Eu nu sunt decat un spectator la acuzele pe care mi le aduce Gabi, indrumata foarte constiincios de acelasi procuror care are interesul sa rezolve cazul pentru care a luat prima.

26 aprilie
Am fost dus la prelungirea celui de-al cincilea mandat si, culmea, nu am mai fost acuzat de omor.

15 mai
Sunt dus cu o cursa speciala la Rm. Valcea (acolo Moldoveanu era cercetat din 1995 intr-un alt dosar, sub acuzatia de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, pentru detinerea ilegala a unei arme despre care el spune ca “putea fi folosita doar pe post de pocnitoare” – n.n.). Initial nu mi-am dat seama de ce s-a grabit Demian sa faca acest lucru. La prelungirea celui de-al cincilea mandat nu am mai foat acuzat de omor deoarece nu erau probe impotriva mea. Si nici nu mai aveau de unde sa scoata, asa ca au aranjat sa fiu dus la process la Valcea si in functie de condamnarea de acolo imi intocmeau dosar sau nu. Si spre ghinionul meu, aici, la Valcea, cu interventia lui lui Demian, sunt condamnat la 3 ani inchisoare.

15 mai – 2 septembrie
Sunt tinut in arestul IPJ Bihor. Are loc o tentativa a capitanului Surducan de a ma mai incarca cu o noua fapta.

7 noiembrie
Este ziua mea de nastere. S-ar parea ca am fost uitat de toata lumea”

1997: “Am fost cantarit si mai aveam 53 kg”

“4 februarie 1997
Sunt scos in audienta la procuroarea Penitenciarului care ma anunta printre altele ca nu are rost sa ma agit deoarece oricum nu ma va baga nimeni in seama si sa-i spun ei ce am de zis , probabil ca sa-i comunice lui Demian ce am de gand sa fac.

11 mai 1997
Ies in audienta la comanadant, colonelul Ilea, caruia ii aduc la cunostiinta ca am intrat in refuz total de hrana si apa si imi promite ca a doua zi imi va trimite cerere pentru a intra official in acest refuz, darn u stiu cum se face ca uita acest lucru si imi creeaza probleme mai tarziu. Impresia pe care mi-a facut-o este dezastruoasa.

11-15 mai 1997
Refuz total de hrana si apa. Senzatia este una dintre cele mai groaznice.

15 mai 1997
Sunt pus fara menajamente pe cursa pentru Colibasi. Incerc sa raportez ca sunt de 5 zile in refuz total de hrana si sunt luat in deradere de maior P.V. si lt.col. Crisan care ma impinge si ma injura. Prima dovada ca Demian are “catei” peste tot.

28 mai
Recursul meu de la Rm. Valcea este respins. Este interesant comentariul procurorului acuzator.

18 iunie
Am ajuns inapoi la Penitenciarul Oradea

22 – 29 iulie
Refuz de hrana si ma cos cu sarma la buze. Nu am cerut altceva decat sa fiu lasat sa-mi fac pedeapsa in liniste.

25 august
Sunt dus din nou la comandant si acesta imi spune franc ca nu are chef sa-mi expuna motivele masurilor disciplinare care se iau impotriva mea si chiar doreste sa ma mute intr-o camera cu tigani si sa dorm cu unul dintre ei in pat. Daca comandantul crede ca ma poate teroriza psihic ca sa intre in gratiile parchetului, se inseala amarnic. Dupa aceasta intrevedere, in camera, am inghitit aproximativ 50-60 pastile de mai multe feluri si sunt dus la spital.
Incepand cu aceasta zi am intrat in refuz de hrana. Motivele: presiunea psihica facuta de commandant asupra mea si situatia juridica.

15 septembrie
Sunt cantarit si de la 72 kg am ajuns la 59 kg.

18 septembrie
Sunt dus in audienta la dl. Procuror Pop. Acesta ma ia cu obisnuitele vrajeli si imi explica in final ca nu se poate implica in ceea ce incearca comandantul cu mine, dar oricum nu ma asteptam la nimic deosebit din partea lui Toti sunt la fel. Nu-I nimic. Eu am avut buna –vointa. Ne vom mai intalni.

22 septembrie
Georgica a promis ca va intra si el in refuz de hrana, dar nu se tine de cuvant. Vorbeste ca de obicei fara sa gandeasca. Mult si prost. Oare cum am ajuns eu sa-l iau cu mine? Nu am probleme o viata intreaga si in 2 luni ma trezesc fara sa imi dau seama cum cu doua dosare penale. Am sa-i dau lui “curaj”. Nu i-au trebuit nici doua luni ca sa ma distruga. Si tarfa aia, oare ce are in capul ala? Dar se pune intrebarea ce a avut Demian in cap cand s-a gandit sa se foloseasca de ea impotriva mea? E mai prost ca ea daca s-a lasat pe mana ei. Eu fac puscarie nevinovat dar ar trebui unii sa se intrebe cat de linistiti au sa mai doarma dupa ce voi scapa de bascalia asta.

17 octombrie
Am facut cerere de intrare in refuz de hrana si am fost mutat pe camera de refuz.

24 octombrie
Am fost scos in audienta la procuroarea penitenciarului pentru a ma intreba care sunt motivele acestui refuz. Comentariile sunt de prisos, deoarece are aceleasi interese ca Demian. Am fost cantarit si mai aveam 53 kg.

29 octombrie
Am primit vizita medicului maior Hepes, apoi am fost pus pe cursa la Jilava fara sa se tina cont de starea mea fizica.

31 octombrie
Am iesit din refuz deoarece cursa m-a terminat pur si simplu. Si aici mancarea si asistenta medicala lasa foarte mult de dorit.

27 noiembrie
A fost Mori la mine si i-am dat imputernicire sa o poata lua pe Silvia in Germania.

24 decembrie
Ajunul Craciunului. E greu de descris in cuvinte ceea ce simt. O sa am grija sa nu uit niciodata acest lucru. Nici nu stiu daca merita osteneala ma razbun pentru ceea ce mi se intampla de doi ani incoace. O sa ma mai gandesc.

28 decembrie
In fiecare zi ma uit la fotografia Silviei. Mi-e atat de dor de ea. Sper sa vina cat mai repede ziua cand o voi vedea din nou. Nici nu stiu daca o sa ma recunoasca.

31 decembrie
Ultima zi a anului.
Sper ca anul viitor sa fie mai bun decat ultimii doi care au trecut. Astazi am primit si o scrisoare de la sora mea. Imi pare foarte rau pentru ea. E singura care se zbate sa ma ajute.”

1998: “Seara m-am cusut cu sarma la buze”

“19 ianuarie 1998
Astazi, impreuna cu Honciuc G. am fost mutat la camera 18. Bineinteles, motivele nu ne-au fost aduse la cunostinta.

20 ianuarie 1998
Am refuzat mancarea si a venit maiorul P.V. sa ma anunte ca mutarea s-a facut din ordinal lui pentru ca asa “vor muschii lui”. In momentul in care i-am cerut totusi niste explicatii, “a scaldat-o”. Peste cateva minute a aparut si dl. Col. Ardeleanu care a incercat sa dea impresia ca l-ar interesa problema mea. Seara m-am cusut cu sarma la buze.

21 ianuarie
Astazi a venit Hus cu raportul de pedepsire si am refuzat sa il semnez deoarece s-a dat o tenta cam tendentioasa. Se cauta un motiv pentru faptul ca am fost mutat. Nu e corect si pentru asta nu sunt dispus sa cedez. Sper ca maine sa vina avocatul la mine. Nu stiu de ce totusi se fac atatea abuzuri impotriva mea. Hus i-a facut o vizita lui Gabi.

23 ianuarie
Am fost scos in audienta la commandant. Am fost mutat inapoi la camera 30 dar nu mi-am scos sarma.

24 ianuarie
Am fost din nou scos in audienta la commandant si dupa mai multe discutii a trebuit sa admit ca nu il va muta pe Geani inapoi. Mi-am scos sarma de la buze.

13 aprilie
Astazi m-am cusut cu sarma la buze si nu am fost dus la instanta. Au aparut articole in presa motivandu-se absenta mea la process.

30 aprilie
Am refuzat mancarea deoarece am facut trei cereri sin u mi-a fost aprobata nici una. Motivul nu stiu care ar putea fi. Caietul este al meu si tot o sa ajunga la mine pana la urma.

5 mai
A venit maiorul Popa personal si mi-a adus caietul.”

Moldoveanu Mihai a facut memorii peste memorii, cerand dreptate si un proces corect. S-a adresat de la sefii instantelor locale pana la ministrul justitiei si nu i s-a raspuns, a cerut recuzarea judecatorilor si nu i s-a aprobat, a trimis replica ziarelor care au scris despre el, fara ca aceste scrisori sa ajunga vreodata la destinatie. Oricarui om, chiar si celui mai odios criminal, ii ramane macar dreptul la cuvant. In virtutea acestui fapt, intr-un numar viitor al Jurnalului bihorean va vom prezenta, in exclusivitate, alte insemnari ale acestui tanar condamnat la un sfert de secol de detentie. Nu stim daca Moldoveanu are sau nu dreptate; va invitam doar sa meditate asupra intrebarii: dar daca adevarul e de partea lui?

Olivia Steer

JURNALUL UNUI CONDAMNAT - PARTEA A DOUA

2008-02-28T17:36:00.007+02:00

Urmatoarele randuri au fost scrise in perioada
IUNIE – AUGUST 2004,
in Penitenciarul JILAVA

17 IUNIE 2004
Ieri am fost la instanta la Inalta Curte de Casatie si Justitie si s-a amanat pentru data de 22 septembrie 2004. Astazi m-a chemat lt.col. LUPU si mi-am spus ca trebuie sa ma mut de la infirmerie. L-am inteles si m-am conformat, dar nu-mi place deloc atmosfera de la periculosi si nu am mancat nimic. In schimb am fumat cel putin un pachet de tigari. Pe langa faptul ca este aglomerat si conditiile de igiena lasa foarte mult de dorit.

18 IUNIE 2004
Am dat cerere de Refuz de Hrana. Pe la ora 11.00 am fost dus la medic, col. TANASESCU, care a incercat din nou sa ma convinga ca nu e bine ce fac, dar nu am de ales. Dupa masa am fost dus pe camera de refuz – 603.
Aici conditiile sunt greu de suportat. Camera aceasta este facuta special pentru a te aduce la disperare. Conducerea Penitenciarului Jilava incearca astfel sa te faca sa renunti la protest si nicidecum sa-ti rezolve problemele.

19 IUNIE 2004
Am refuzat sa ies la cabinetul medical. Am dat declaratie ca refuz si asistenta medicala pana nu voi fi dus la raport la dl. Col. Dughila, comandantul Penitenciarului Jilava.

20 IUNIE
Astazi am gasit paduchi de haine si acestia nu puteau fi decat in lenjeria de pat si in salteaua adusa de ei.
Am inceput sa am dureri de cap si ameteli. Inca nu m-am refacut complet dupa Refuzul de Hrana anterior si acest lucru isi spune cuvantul.

21 IUNIE
Am dat cerere sa fiu scos la raport la dl. Col. Dughila. Este inimaginabila nepasarea de care da dovada conducerea acestui penitenciar.
Am tot timpul stari de voma si acest lucru imi provoaca o stare greu de suportat.
Am fost chemat de cmdt.-ul sectiei a VI-a, mr. CAMINISTEANU pentru a-i spune motivele pe care doresc sa i le expun d-lui DUGHILA si mi-a spus sa fac o cerere mai amanuntita.
Acest maior este de o rautate si o perversitate greu de imaginat.
Imi este tot mai rau.

22 IUNIE
Am dat din nou cereri pentru raport la dl. DUGHILA si pentru a fi dus la Comisia de Disciplina.
Starea sanatatii se agraveaza pe zi ce trece.

23 IUNIE
N-am primit nici un raspuns la cererile mele si tare ma tem ca acest maior le-a facut pierdute. Acest om este in stare de orice. Are impresia ca noi suntem doar niste sclavi pusi la dispozitia lui si se poate juca cu vietile noastre dupa bunul plac.

24 IUNIE
Nu ma simt bine, dar trebuie sa merg mai departe. Refuzul de hrana este cea mai grea incercare pentru fizicul si psihicul unui om!

25 IUNIE
Am dat o cerere pentru raport la col. BESA.
A venit mr. CAMINISTEANU si mi-a transmis ca la raport la BESA voi fi scos doar cand va veni lt.col. LUPU din concediu.
Nu ni se aduce nici macar presa si nu am ce citi. Sunt cu nervii la pamant. Nu pot dormi noaptea si timpul trece extreme de greu.

26 IUNIE
Este groaznic ce mi se poate intampla. Cred ca si in iad este mai bine.
O alta zi de groaza.

28 IUNIE
Nici nu stiu ce sa mai spun. Este o plictiseala de moarte. Ma simt slabit, trebuie sa stau mai mult pe pat si din acesta cauza ma dor toti muschii sau, mai bine zis, ceea ce a mai ramas din ei.

29 IUNIE
Am dat cerere pentru raport la mr. DUMITRSCU, educatorul sectiei a IV-a, dar este plecat si el in concediu.

20 IUNIE
Nu stiu ce sanse am scap intreg din povestea asta.

1 IULIE
Ma simt foarte rau si pentru ca nu am incredere in doctorita sectiei a VI-a care este mana dreapta a lui CAMINISTEANU la orice cerere, am dat cerere sa fiu consultat de catre col.dr. Tanasescu, medicul sectiei a IV-a.
Nu am fost dus.
Mr. CAMINISTEANU a inceput sa faca pe spiritualul cu glume de prost gust.

2 IULIE
Astazi am aflat ceea ce banuiam deja. Cele doua cereri catre col. DUGHILA nu au fost duse mai departe de CAMINISTEANU.
In plus declaratia mea prin care refuzam asistenta medicala a disparut si ea.
Caministeanu si doctorita au facut un referat ca refuz asistenta medicala fara sa faca referire la declaratia mea.
Nu pot sa-mi dau seama cum un medic se poate preta la asemenea josnicii. Nici macar nu a vorbit cu mine aceasta doctorita.

3 IULIE
Dimineata la apel a venit mr. CAMINISTEANU cu acelasi aer sfidator.

4 IULIE
Toata ziua mi-a fost rau. La apelul de seara a venit vechiul meu “prieten” de la Rahova, mr. VARA.

5 IULIE
Astazi m-a chemat mr. CAMINISTEANU. Omul asta are un tupeu fantastic. Dupa ce mi-a aruncat cererile la cosul de gunoi a vrut sa fac o noua cerere pt. cmdt.-ul penitenciarului, col. Dughila. Nu pot sa-mi dau seama de unde are atata rautate in el. Parca as sta in refuz de hrana pe banii lui. Mai rau este ca si o parte din subordonatii lui au inceput sa-l copieze. Au inceput cu glume proaste si traiesc cu impresia ca sunt foarte spirituali.
Este a 19-a zi de cand nu mananc absolut nimic si ma simt foarte rau. Am momente cand nici nu ma mai pot ridica din pat. Nici nu stiu ce sa mai fac.

6 IULIE
In jurul orei 14.00 am avut o discutie cu dr. STEFAN GABRIELA (CHINEZOAICA) si am renuntat la refuzul de hrana.
Am fost internat la infirmerie.
Pe la ora 15.00 a venit mr. CAMINISTEANU cu vrajeala ca vrea sa ma duca la dl. Col. DUGHILA. Eram atat de terminat fizic incat nu as fi putut ajunge pana la comandament.
Nici psihic nu ma simteam foarte bine.

7 IULIE
Am inceput sa mananc, dar nu cred ca ma voi putea reface atat de usor.

8 IULIE
Am fost chemat la medic (CHINEZOAICA) pentru a vedea chipurile cum ma simt. Mi-a fost dat si primul tratament: dicarbocalm – 6 bucati; vitamina B6 – 6 bucati.
Ca de obicei, trebuie sa-mi procur singur medicamentele de care am nevoie.

9 IULIE
“Piata”, cpt. OLTENAS – “Cum te simti, domnule Moldoveanu?” Este pentru prima oara cand imi spune pe nume si este prima discutie civilizata avuta cu el.
Cu toate ca ma simt mai bine fizic, am totusi ameteli. Trebuie sa fiu atent cand ma ridic din pat.

10 IULIE
Toata ziua am avut ameteli, greturi si arsuri puternice la stomac.

11 IULIE
Astazi mi-a fost foarte rau si a trebui sa merg la cabinet unde mi-a fost facuta o injectie. Trebuie sa fac neaparat un control mai amanuntit. Ceva nu este in regula cu mine.

12 IULIE
Am fost din nou la cabinet, dar deja imi este sila de felul in care sunt tratat. Personalul medical traieste cu senzatia ca dupa un refuz de hrana de 20 de zile iti revii foarte repede. Eventual in 2-3 zile. Medicamente – 6 pastile.

13 IULIE
M-am inscris la raport la cpt. Oltenas pentru a purta cu el o discutie depre modul in care as putea fi scos din categoria “detinuti periculosi”. Sincer, a inceput sa nu ma mai deranjeze faptul ca la iesirea din camera sunt incatusat si insotit tot timpul de unul sau doi mascati. Ma deranjeaza felul in care sunt tratat de acest cpt. OLTENAS ce se vrea a fi educatorul “sectiei periculosi”. Are impresia ca este primul psiholog cu care am de-a face.
Crede ca daca ii voi desena un copac, deja poate sa-mi faca un profil psihologic.
Tot astazi am primit de la avocata mea un pachet in care erau pe langa acte si 600 de fluturasi cu acel anunt privind acordarea recompensei de un milliard lei. Cei de la sectorul vizita mi-au retinut acesi fluturasi cu toate ca nici o lege nu-mi interzice detinerea si raspandirea unor asemenea anunturi.
Oricum, voi astepta pana maine sa vad cum vor evolua ostilitatile.

14 IULIE
Am insistat sa mi se explice de ce mi-au fost retinuti acesi fluturasi si am fost dus la capitanul OLTENAS care a incercat sa-mi explice ca ar fi ilegal sa raspandesc asemenea anunturi, dar nu a reusit sa-mi indice legea ce ar prevedea o asemenea interdictie. De fapt, nici nu ma asteptam ca acest domn sa fie capabil de vre-o explicatie logica. Din punctul lui de vedere, eu fac parte din acea categorie de oameni care sunt tot timpul altfel decat ceilalti, adica acel gen de detinut care pune in dificultate capacitatea foarte redusa a unor cadre de a gandi.
In jurul orelor 15.00 am fost dus la col. BESA. De data aceasta mi-a vorbit mult mai frumos si a incercat sa-mi explice ca raspandirea acelor fluturasi este ilegala, dar si el a trebuit sa recunoasca, totusi, ca nu exista o lege care sa-mi interzica acest lucru. In final, am fost de acord sa nu ma folosesc de fluturasi deocamdata, si sa fie dusi la magazine, la bagajele mele, dar a ramas sa mai am o discutie cu dansul dupa ce se intoarce din concediu lt.col. LUPU, comandantul sectiei a IV-a (pe data de 21 iulie 2004).

15 IULIE
M-am trecut la cabinet dar nu am fost scos. Am dureri foarte mari in partea stanga a pieptului si la umarul stang. In anumite momente imi amorteste mana stanga si simt cum durerea se propaga pana la degete. Respiratia devine mult mai greoaie si incep si durerile de cap.
Ceva se intampla, mai ales ca in momentele de nervi incep sa-mi tremure ambele maini.
Sper sa nu am probleme cu inima. Asta mi-ar mai trebui acum.

16 IULIE
M-am trecut din nou la cabinet deoarece toata noaptea am avut dureri cumplite. Vreau sa-I cer doctorului sa ma trimita luni la un control.
Ora 10.00 A venit un mascat si mi-a spus sa-mi fac bagajele deoarece voi fi mutat la periculosi. Inainte de a junge la camera am trecut pe la cabinet. Era doar o asistenta si in momentul in care am intrebat-o de ce se procedeaza in felul acesta, mi-a raspuns ca sunt sanatos si nu vede rostul meu la infirmerie.
Dupa parerea ei, 9 zile au fost de ajuns pentru recuperarea dupa 20 de zile de refuz de hrana. Faptul ca tratamentul ce mi-a fost acordat in aceste 9 zile a fost o bataie de joc (6 pastile de vitamina B6 si 6 pastile de dicarbocalm) este chipurile tot din cauza mea pentru ca nu am iesit la cabinet. Are si asistenta asta un tupeu fantastic. Aici daca te porti civilizat esti considerat un fraier.
Am avut o discutie si cu cpt. OLTENAS si mi-a confirmat ca nu-l jignesc cu nimic daca spun ca este un “dobitoc”. A afirmat ca: “…eu nu sunt pus aici sa-mi fie mila de tine sau sa incerc sa te inteleg. Nu ma intereseaza ce probleme ai. Eu sunt pus aici sa aplic legea!” (care lege?)
Am scris cererea de Refuz de Hrana la el in birou si in jurul orei 13.30 am fost dus la cabinet. Aici medicul Stefan Gabriela (Chinezoaica) fara sa ma intrebe absolut nimic a semnat in fisa medicala pentru refuz meu de hrana.
Asemenea oameni nu ar trebui lasati sa mai practice medicina.
In ultimele 9 zile a trebuit sa indur: dureri de stomac si arsuri pe esofag; dureri de cap; dureri de rinichi; picioare umflate si dureri de glezne si genunchi, junghiuri in partea stanga a pieptului, ameteli frecvente, senzatii de voma, varsaturi.
Toate acestea sunt de ajuns sa te demoralizeze. Dar pe cine sa intereseze?
Daca incerc sa-mi demonstrez nevinovatia sunt impiedicat, sunt sicanat in fel si chip. Am impresia ca cineva doreste neaparat sa cedez psihic. Asa nu se mai poate.
Ora 14.30. Am ajuns pe camera de refuz. Pot sa spun ca am ajuns din nou in IAD.
Trebuie sa ma internez neaparat la spital, la psihiatrie.

17 IULIE
Ma simt foarte rau. Nu stiu ce as mai putea face. Oare ce merita acesti oameni. Aici nu poti rezolva nimic decat daca apelezi la metode dure (teieturi, cuie battue in cap etc.) de protest. Am gresit ca m-am comportat civilizat.

18 IULIE
Astazi mi-a fost rau toata ziua. Abia m-am putut da jos din pat ca sa ma spal si sa merg la wc. Imi amortesc in mod frecvent mainile si picioarele. Durerile de cap nu inceteaza deloc. Astept ziua de maine sa vad ce pot rezolva.

19 IULIE
Am iesit din refuz de hrana, dar am avut o iesire nervoasa care m-a speriat chiar si pe mine. Atata nepasare, atata indiferenta din partea medicilor incat ai impresia ca acesti oameni sunt hotarati sa te extermine cu orice pret.
Am fost mutat la 402 – periculosi, dar am continuat sa nu mananc.

20 IULIE
Am iesit la cabinet si d-na dr. IONESCU m-a trecut pentru un consult la psihiatrie – luni, 26 iulie.
Tratament: vitamina B6 – 6 buc.; calciu – 10 buc.; renitidina – 6 buc.
Este foarte cald si m-am trezit si cu iritatii pe piele din cauza tantarilor.
Nu ma pot obisnui cu conditiile de trai de aici. Cu toate ca nu este chiar atat de aglomerat: 11 detinuti la 9 paturi – din cauza spatiului foarte mic al camerei (10mp) ai impresia ca tot timpul de lovesti de cineva. In plus, tot timpul trebuie sa astepti sa se elibereze singura chiuveta sau singurului wc din camera.
In curand, intr-o asemenea camera vom fi pana la 18-20 de detinuti. Un asemenea regim incalca si cele mai elementare drepturi ale omului.

21 IULIE
Caldura, prostie, impresii si iar prostie.
Astazi a venit cdt.-ul sectiei a IV-a, lc.col. LUPU, din concediu. Cred ca este cel mai competent cdt. De sectie din acest penitenciar. Pacat ca subordonatii lui nu sunt nici pe departe ceea ce i-ar trebui pe sectia asta si ma refer la cpt. OLTENAS si mr. DUMITRESCU, zis “BOSS”(de la BOSCHETAR).
Despre BOSS mi-am schimbat parerea . Pacat!

22 IULIE
AM iesit din nou la cabinet deoarece nu ma simt bine.
Tratament: vitamina C – 6 buc.; redigest – 6 buc.; bisacodil – 4 buc.
Un astfel de tratament ar fi trebuit sa mi se acorde de la inceput.
Dupa amiaza am facut o criza de nervi. Nu ma mai recunosc. Ma controlez din ce in ce mai greu. Totul este aiurea aici.
Claustrofobia combinata cu galagia, caldura si inghesuiala ma fac tot timpul sa fiu agitate si nervos.

23 IULIE
Abia astept sa vina ziua de luni. Stau intr-un stres continuu. Nu stiu cat o sa mai rezist.

24 IULIE
Plictiseala.
Oare de ce trebuie sa suport eu toate astea?

25 IULIE
Am fost foarte dezamagit de faptul ca Doroftei a pierdut meciul. Pacat ca s-a intamplat asa.

26 IULIE
Astazi am fost la Spitalul Penitenciar Jilava., la un control psihiatric. Cred ca voi fi internat la psihiatrie. Ar fi mai bine pentru mine.

27 IULIE
Prima zi la “nebuni”.
Seara am avut o discutie cu d-na doctor TUDORAN.
Mi-a prescris un tratament usor: carbamazepin (tavern).

28 IULIE
Zi de vizita. D-na dr. MARCU sta de vorba cu fiecare pacient. Trebuie sa incerc sa am o dicutie cu aceasta d-na. Poate voi gasi putina intelegere de care am nevoie in aceste momente.
Oricum conditiile de cazare sunt mult mai bune decat pe sectia de “periculosi”.

29 IULIE
Dorm mai mult decat de obicei, dar ma simt mai linistit.
Astazi am trimis cateva scrisori. Si am descoperit o ciudatenie lipsita de orice logica. Esti pus sa semnezi intr-un registru pentru scrisorile pe care le trimiti, dar nimeni nu semneaza pentru primirea lor. Explicatia unui supraveghetor a fost aceea ca in acest mod se poate demonstra ca ei au luat scrisorile, dar in cazul in care aceste scrisori nu ajung la destinatie, cine poate fi tras la raspundere, deoarece aceste scrisori asa cum au fost introduse in cutia postala, asa pot fi si scoase si “uitate” printr-un birou SIPA?
Se va da vina pe Posta Romana? Cine imi garanteaza mie ca aceste scrisori parasesc in mod real penitenciarul?
La capitolul acesta se fac abuzuri grosolane (violarea sitematica a corespondentei, cenzura) dar este foarte greu de demonstrat tocmai pentru ca nu stii pe cine ai putea sa tragi la raspundere.

30 IULIE
O zi normala la psihiatrie. Imi lipsesc tigarile. Aici nu ai voie sa fumezi. Nu stiu care este logica, dar asta e.

31 IULIE
Plictiseala. Imi fac mereu de lucru aranjand actele pe care le am asupra mea.

1 AUGUST
Sambata si duminica sunt cele mai plictisitoare zile pentru mine.

2 AUGUST
Astazi am mai avut o discutie cu d-na dr. TUDORAN. A fost destul de intelegatoare si mi-a lasat impresia ca a inteles situatia in care ma aflu. Deocamdata ma abtin sa trag vreo concluzie privind sinceritatea de care da dovada in dicutiile cu mine.

3 AUGUST
Avocata mea si-a luat concediu. Pana la sfarsitul lunii august nu voi mai putea vorbi cu ea si intr-un fel e mai bine.

4 AUGUST
Am avut o discutie cu un “domn”. Sper ca ma va ajuta sa plec la Rahova. In rest, mi-a dat de inteles ca nu poate face prea multe cercetari in privinta adevaratilor autori ai faptei pentru care stau eu inchis la puscarie. Interesele sunt prea mari.
In jurul orei 13.00 am avut prima intrevedere cu domnisoara psiholog.

5 AUGUST
Am momente cand devin foarte agitat. PNT. JIlava m-a distrus psihic. Incerc sa nu ma mai gandesc la ce-am putut trai acolo dar este foarte greu sa uiti atat de usor totul.

6 AUGUST
Am primit o parte din banii care mi-au fost promisi de familia mea. Sper ca in scurt timp sa pot pune in aplicare planul acela cu Recompensa.

7 si 8 AUGUST
Zile anoste de sambata si duminica. De multe ori am senzatia ca totul este doar un vis urat.

9 AUGUST
Astazi am facut un test prihologic. Rezultatul si discutiile pe marginea acestui rezultat vor avea loc miercuri. Cel putin asa a promis domnisoara psiholog.
Nu stiu de ce am impresia ca ceea ce face aceasta domnisoara este doar asa, de “ochii lumii”. Sunt curios sa aflu daca are de gand sa ma ajute cu adevarat sau nu.

10 AUGUST
Astazi am fost toata ziua nervos si nu stiu de ce. Cred ca mi se pregateste o surpriza neplacuta.

11 AUGUST
Inainte de apelul de dimineata a fost “piata”, actiune condusa personal de lt.col. ISPASESCU.
Acest “domn” a fost unul dintre cei care in 2001 m-au plimbat pana la PNT Rahova cu toate ca eram in refuz de hrana si starea sanatatii mele era foarte grava.
In jurul orei 09.00, d-na dr. TUDORAN m-a anuntat ca maine voi fi externat deoarece sectia este aglomerata. Vestea a fost un soc pentru mine. Nu ma asteptam la o externare atat de rapida mai ales ca in general cei cu probleme psihice sunt tinuti aici cel putin o luna. Gandul ca voi fi nevoit sa ma duc iarasi in mizeria aceea m-a disperat pur si simplu.
Am cerut sa vorbesc cu ofiterul de serviciu si cu psihologul deoarece as fi vrut sa aflu si concluziile lor referitoare la discutiile avute anterior cu cei doi. Am asteptat pana in jurul orei 14.45 si pentru ca nu a luat nici unul dintre cei doi legatura cu mine, m-am enervat si am anuntat supraveghetorul ca maine va avea loc o disputa fizica intre mine si trupa de interventie.
In mai putin de 10 minute a venit ofiterul de serviciu si am fost dus la ISPASESCU cu care am avut o discutie. A ramas sa dezbatem problema a doua zi.

12 AUGUST
La prima ora am avut o discutie cu ISPASESCU si cu ofiterul de serviciu.
ISPASESCU a dat dovada de un tupeu fantastic vis-avis de implicarea lui in abuzul facut impotriva mea in 8 februarie 2001. Era de asteptat sa se comporte astfel.
In mod normal, SIPA ar fi trebuit sa ia atitudine impotriva unor asemenea abuzuri, deoarece este un serviciu independent al Ministerului de Justitie, creat pentru a preveni actele de coruptie in randul angajatilor acestei institutii.
De multe ori reprezentantii acestui serviciu sunt mai corupti decat si-ar putea inchipui cineva.
Ofiterul SIPA al Spitalului JIlava (nu stiu cum se numeste, dar este scund, saten, grasut, par cret si cu mustata), prin atitudinea lui mi-a demonstrat ca ii lipseste coloana vertebrala.
Am fost externat si am ajuns iarasi la sectia de “periculosi”.
Sunt stresat la maxim, dar incerc sa ma controlez.

13 AUGUST
Am cerut a nu stiu cata oara sa fiu scos la raport la col. DUGHILA, cdt-ul PNT. JILAVA. La apelul de dimineata mr. DUMITRESCU mi-a spus ca va avea o discutie cu mine referitoare la cererea pe care am dat-o afara.
Nu ma simt bine nici fizic si nici psihic. Am obosit. Nu ma pot obisnui sub nici o forma cu conditiile de trai de aici.
Sunt foarte multe de spus despre ceea ce inseamna viata in puscarie, dar astazi nu am chef sa ma gandesc la asta. Trebuie sa lupt sa nu-mi pierd controlul.
D-na dr. TUDORAN (psihiatra de la spital) m-a dezamagit total. Acea atitudine benevoitoare a fost doar o masca. Aceeasi lipsa de coloana vertebrala.
De acum, oamenii sistemului (cadre ale penitenciarelor, procurori, judecatori, avocati etc.) ii voi categorisi in: vertebrate si nevertebrate.
Bineinteles ca exista si nevertebrate care au totusi curajul sa recunoasca ca fac parte din aceasta categorie, dar isi motiveaza lipsa coloanei vertebrale prin faptul ca o singura persoana nu se poate opune sistemului, care e format pe principiul P.C.R. (pile, cunostinte, relatii). In aceste conditii, aplicarea legii se face doar daca nu se lezeaza interesele cuiva din interior.

14 AUGUST
Este a treia zi de cand mananc doar paine goala. Ma gandesc ca voi fi nevoit sa apelez iarasi la refuzul de hrana.

15 AUGUST
Ma simt groaznic. Si astazi am mancat doar paine.

16 AUGUST
Am inceput refuzul de hrana neoficial. Astazi am vorbit cu mr. DUMITRESCU (tine locul cdt.-ului de sectie) si l-am informat ca urmatoarea cerere pentru a fi scos la raport la cdt.-ul penitenciarului va aparea in presa ca o scrisoare deschisa catre acesta. Sper sa rezolve problema deoarece m-am saturat de vrajeli.

17 AUGUST
In sfarsit, am ajuns la comandantul Penitenciarului Jilava, col. DUGHILA. Atitudinea acestui domn a fost una greu de descris in cuvinte: aroganta, infatuare, sfidare, sunt doar cateva din “calitatile” “domnului” DUGHILA.
Am crezut la un moment dat ca nu pot exista oameni mai josnici decat col. BESA si mr. CAMINISTEANU, dar m-am inselat amarnic. Dughila este de departe cel mai tupeist individ pe care l-am intalnit in acest sistem al penitenciarelor din Romania.
Discutia a inceput cu un atac la adresa mea. Cu greu m-am abtinut sa nu-i spun in fata ceea ce cred despre el. Am avut noroc ca am fost pus in tema de catre cadre si detinuti ca DUGHILA face parte din categoria celor care se cred “zei”, “stapani absoluti” a celor pe care ii au in subordine.
Am evitat sa-I spun despre adevaratele probleme deoarece nu este genul de persoana cu care sa poti purta o discutie civilizata si mai ales inteligenta. BESA l-a informat ca as fi un detinut – problema care vorbeste urat cu cadrele si este arogant. Era de asteptat din partea lui BESA sa faca acest lucru deoarece trebuia sa motiveze refuzul meu de a mai discuta cu el. Am ajuns la concluzia ca pe acesti indivizi nu-I bine nici macar sa incerci sa-I respecti.
Vocabularul lui DUGHILA s-a limitat doar la doua fraze : “e problema ta, nu ma intereseaza!” si “nu se poate, nu vreau”.

Felul in care a avut loc intrevederea mea cu DUGHILA m-a determinat sa cred ca de fapt tot ceea ce se face vis-à-vis de peroana mea este o incercare de a ma intimida, de a ma face sa renunt la lupta mea cu Justitia. Probabil ca a facut multe greseli la viata lui, dar faptul ca s-a implicat in incercarea mea de a-mi demonstra nevinovatia chiar m-a mobilizat.

Domnilor, tin sa va anunt ca si daca veti reusi sa ma ucideti fizic, tot nu veti castiga acest razboi!
Viata mi-a demonstrat ca la forta trebuie raspuns tot cu forta. Diplomatia poate avea rolul ei, dar pana la un punct.
Din acest moment, va incepe un nou capitol si filozofia dupa care ma voi conduce va fi: “in lupta, singurul lucru imoral este ineficienta!”

UN MESAJ.....

2008-02-28T10:12:00.008+02:00

.....pentru toti cei care s-au simtit datori sa-mi transmita prin intermediul acestui blogg amenintari, insulte, jigniri si tot felul de cuvinte descurajatoare ...nu pot decat sa le spun ca nu sunt ei suficient de incapatanati si duri pe cat sunt eu de rezistent si perseverent.
Ma lupt de peste 12 ani cu justitia si n-am de gand sa renunt, nu ma voi lasa intimidat si nu voi capitula niciodata.
Ca sa ma faca cineva sa tac, va trebui sa ma ucida.
In caz contrar, nu am cum sa ma resemnez cu faptul ca execut o pedeapsa de 25 de ani inchisoare pentru o fapta pe care nu am comis-o.
Nu e nici prima si nici ultima oara cand vad ura si rautatea celor din jur, aruncate in mod gratuit.
Nu asta ma sperie. DIn pacate, am invatat sa ma obisnuiesc.
Vreau sa le multumesc, in schimb, celor care au stiut sa treaca de clisee, mi-au acordat cateva minute din viata lor si s-au simtit datori fata de propria contiinta sa se solidarizeze cu cauza mea.
Nu am sa le dau numele tocmai pentru a-i proteja de ceea ce mi se intampla mie de la o vreme incoace, dar ei stiu foarte bine cine sunt si cat de mult apreciez sprijinul lor.
Sunt oameni din toata tara.
Sau, mai corect, sunt pur si simplu OAMENI!

JURNALUL UNUI CONDAMNAT - PRIMA PARTE

2008-02-27T23:31:00.008+02:00

Urmatoarele randuri

au fost scrise in perioada

IANUARIE – MAI 2004,

in Penitenciarul JILAVA

19 martie 2004
Am primit citatie pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie si tot astazi am fost anuntat ca voi fi transferat la Penitenciarul Jilava.

22 martie 2004
Lt. col. Ilea se tine de cuvant si pana la Aiud am fost dus alaturi de ceilalti detinuti. Conditiile pe camera de transit s-au mai imbunatit, dar sunt in continuare sub orice critica. “Gardienii” care au venit cu noi de la Oradea s-au purtat foarte frumos. La Gherla m-am intalnit din nou cu fostul meu coleg de Scoala Militara – de la Rm. Valcea – lt.col. Moldovan Adrian.
M-am simtit groaznic in postura in care eram.

23 martie 2004
De la Aiud pana la Jilava am fost dus intr-o cuseta de aproximativ 1/0,60 m (doua persoane) si cu catuse la maini. Mi-a fost rau tot drumul. In jurul orelor 18.00 am ajuns la Jilava si am fost “cazat” pe sectia a IV-a la “periculosi”, camera 401.
Erau 15 detinuti la 9 paturi.
Este ca un cosmar tot ceea ce mi se intampla.
Apa la robinet este foarte murdara. Are o culoare maronie.

24 martie 2004
Am dat cerere de REFUZ DE HRANA. Este a patra zi de cand nu mananc si n-am mai dormit de 48 de ore. Nu ma simt bine, dar nici nu am cui sa ma plang. Aseara mi-au disparut cartelele telefonice si dupa multe cautari au fost gasite in punga in care isi tinea painea un detinut.
Nu am putut da telefon deoarece nu a ajuns fisa de la evidenta.
Tot astazi am fost scos la raport la cdt.-ul sectiei, Lt.col. LUPU (impresie – foarte “alunecos”) si am cerut sa fiu mutat la cam. 402. Raspuns: “numai daca renunti la refuzul de hrana”.

25 martie
Am fost dus la raport la loctiitotul cdt.-ului Penitenciarului Jilava – col. N. BESA- impresie: foarte proasta. Vorbeste urat si se comporta ca un stapan de scalvi. Crede ca are dreptul sa faca ce vrea. A uitat ca este un simplu angajat al unei institutii si ca pentru ceea ce face primeste o caruta de bani.
Nu am avut cu cine sta de vorba.
Am fost mutat pe camera de refuz de hrana – 603.
Din ordinal cdt.-ului de sectie (sectia a VI-a) mr. CAMINISTEANU nu pot da telefon decat duminica.

28 martie
Am luat legatura telefonic cu sora mea.
La apelul de seara a venit si maiorul VARA (o fosta “cunostinta” de-a mea de la Rahova) care a spus:”…aici nu mai esti la Rahova ca sa intervina Directoarea (d-na magistrat Carmen Mihail) pentru tine, aici este Jilava. N-o sa te scoata dl. Dughila vand vrei tu. Aici ai sa mori. Asta nu-I motiv de refuz ca sa pleci cand vrei tu”( martori T.I. si M.R.).

29 martie
M-am trecut la raport la dl. Col. Dughila.
Nu am fost scos.

30 martie
M-am trecut la raport la dl. Col. Dughila.
Nu am fost scos.
Sunt curios sa aflu daca acest domn colonel stie ce se intampla in Penitenciarul Jilava.
Totul mi se trage de la faptul ca am avut curajul sa chem in judecata Directia Generala a Penitenciarelor. Se fac abuzuri peste abuzuri si daca incerci sa-ti cauti dreptatea se trece la amenintari, santaje si tot felul de sicane pentru a te face sa renunti.
Nu vreau altceva decat sa fiu lasat sa-mi continui linistit lupta mea cu justititia. Daca spun cuiva ca sunt nevinovat, sunt luat in deradere.

1 aprilie
M-am trecut la cdt-ul sectiei a VI-a, mr. CAMINISTEANU. Nu am fost scos. Acest domn este intruchiparea perfecta a unui ofiter nazist, commandant al unui lagar de exterminare. Nu stiu de unde sunt adusi acesti oameni. Au in ei o rautate greu de imaginat.
M-am simtit foarte rau. Medicul sectiei a VI-a (d-na doctor MARINESCU) are o atitudine foarte ostila vis-à-vis de mine. Una dintre afirmatiile dansei : “Daca mori, asta e!”

2 aprilie
Am fost dus la Spitalul Penitenciar Jilava pentru analize. Glicemie 78?

4 aprilie
Am vorbit cu sora mea la telefon. Este disperata ca nu ma poate ajuta mai mult.

5 aprilie
Am fost dus la S.P.J. pentru analize. Glicemie 74.
Este foarte ciudat ca dupa 16 zile de refuz de hrana glicemia a scazut atat de putin. Am dureri de stomac foarte mari. Nu pot dormi noaptea din cauza starii de voma.

7 aprilie
La controlul medical am avut tensiunea 8/5.
Mi s-a mai luat o data si tot 8/5 a indicat aparatul.
D-na doctor MARINESCU (intre timp si-a schimbat atitudinea) m-a trimis de urgenta la S.P.J. impreuna cu asistenta dansei (d-ra asistenta este mai intelegatoare si mai sufletista).
La spital mi se ia tensiunea din nou si tot 8/5 a iesit. Dupa vreao 20 de minute apare o doctorita foarte plictisita si “din doua miscari” imi ia tensiunea si, culmea, declara ca am 10/7 si ca sunt apt de munca.

8 aprilie
M-am trecut la raport la cdt.-ul sectiei a IV-a si in sfarsit am avut o discutie cu respectivul. A dat dovada de o aroganta rar intalnita. I-am cerut sa ma duca la raport la comandantul Penitenciarului.

9 aprilie
Mi-am taiat o vena (in camera de refuz) si am pierdut cam 100 – 150 ml. sange. Dintr-o data lumea pare interesata de problemele pe care le am! Cmd.-ul sectiei, Maiorul CAMINISTEANU incearca sa para amabil si dispus sa ma ajute. Isi aduce aminte ca am si eu o anumita pregatire si ca s-ar fi putut sta de vorba cu mine altfel, dar totul nu este decat o “vrajeala” ieftina!
Am fost scos si la Lt. Stefan Bogdan. Aceeasi amabilitate, dar si o “vrajeala” pe masura. Bineinteles ca totul a ramas la stadiul de promisiune.
Am dat cerere ca renunt la protestul meu derefuz de hrana, dar pentru ca nu am fost de acord sa mentionez pe aceasta cerere faptul ca nu am nici o pretentie, maiorul Carlisteanu imi arunca cererea inapoi in camera.
Din acest moment sunt tinut in refuz de hrana ilegal.

10 aprilie
Am facut din nou cerere ca renunt la protestul meu si s-a repetat faza de ieri.

11 aprilie
Prima zi de PASTE.
Eram atat de ametit incat nu am reusit sa formez numarul de telefon. M-a ajutat mascatul care ma insotea. Fiind considerat periculos nu sunt scos din camera decat in prezenta unui mascat si incatusat. Trebuie sa recunocs ca majoritatea mascatilor se poarta mai frumos decat ma asteptam. Sub aceste masti se ascund oameni care stiu sa-I respecte pe cei care ii pazesc. Bineinteles, respectful trebuie sa fie reciproc.
Am facut a treia cerere de iesire din refuz de hrana si in sfasrist am fost mutat din camera destinata acestui gen de protest.
Am fost mutat la camera 405. Am mancat un colt de paine, o bucatica de carne si un ou. Mi s-a facut rau si am vomitat tot ce am mancat. Atmosfera din camera este sub orice critica. Aglomeratia si prostia peste limita normalului. Toate acestea se intampla din cauza politicii duse de catre D.G.P.

12 aprilie
Am lesinat la apelul de dimineata.
Este pentru prima data cand mi se intampla acest lucru. In starea in care ma aflam se puteau lucruri si mai rele. Pe langa faptul ca pe timpul refuzului de hrana conducerea penitenciarului si-a batuit joc de mine, s-au mai facut presiuni asupra mea si dupa aceea.
Nu am mai mancat nimic toata ziua.

13 aprilie
Am facut iarasi cerere de refuz de hrana. Comandantul sectiei a VI-a mr. CAMINISTEANU, (la cererea Directiei) mi-a cerut sa dau o declaratie in care sa mentionez motivele pentru care doresc sa fiu tranferat la Rahova.
Motivele sunt multe si mai intemeiate decat s-ar crede, dar oricum nu intereseaza pe nimeni.
Adevarul este ca la mentalitatea pe care o au anumite cadre de aici (col. BESA, mr. CARLISTEANU, lt. col. LUPU, col. MARCUSAN, cpt. OLTENAS, mr. VARA si multi altii) securitatea mea fizica este in pericol.
Am fost dus la colonelul NANU. Acesta a aprobat cererea mea de refuz de hrana si de aici am fost dus la cabinetul medical. Dl. Doctor TANASESCU C-tin a incercat sa-mi explice cat de periculos poate fi pentru sanatate un asemnenea protest, mai ales ca eram foarte slabit. Nu stiu cat de sincer a fost intereseul dansului pentru sanatatea mea, dar am apreciat gestul.
Greutate – 56 kg imbracat si cu catuse la maini
Tensiune – 9/6
Am ajuns din nou in camera de refuz – 603.

14 aprilie
Am cerut sa-mi fie schimbata ziua de telefon pentru a putea lua legatura cu avocata mea.
Am avut o discutie cu Mr. DUMITRESCU – educatorul sectiei a IV-a. Impresie – una buna. S-a dovedit a fi un interlocutor destul de placut. Imi lipsesc mult acest gen de discutii. Ma simt mult mai linistit psihic, chiar daca nu s-a rezolvat nimic.

15 aprilie
Am fost dus la un reprezentant al SIPA (nu stiu cine era. Alte vrajeli si promisiuni).
Nu am putut lua legatura cu avocata deoarece nu s-a gasit fisa telefonica.
Este imposibil de exprimat in cuvinte ce poate simti un om si mai ales cum se poate simti un om dupa atatea zile de inanitie.

16 aprilie
Nu s-a intamplat nimic deosebit. Imi este tot mai greu sa ma cobor din pat.

17 aprilie
Am cerut un dicarbocalm si asistenta a refuzat sa-mi dea. Sunt aici cadre medicale ce dau dovada de o rautate care pur si simplu ma inspaimanta.

18 aprilie
Am reusit sa iau legatura cu sora mea. Nici nu am stiut ce sa-I spun pentru a o mai linisti.

19 aprilie
Am fost cantarit si mai aveam 51,5 kg imbracat . De multe ori stau si ma gandesc cum de mai resusesc sa ma tin pe picioare. Trebuie sa fio foarte puternic psihic sa te poti lupta in asemenea conditii. Cei 10 ani petrecuti in armata ma ajuta foarte mult.

20 aprilie
Azi am cazut in genunchi, dar m-am ridicat. Nu trebuie sa renunt!

21 aprilie
Am fost dus la instanta la Inalta Curte de Casatie si Justitie. S-a amanat pentru 16 iunie. Pe data de 5 mai am grefa cu avocata la ICCJ. Cu toate ca abia ma puteam tine pe picioare am fost incatusat tot timpul.

22 aprilie
Am iesit din refuz de hrana si am fost internat la infirmerie.
Aici in Jilava nu pot sa fac nici un pas afara din camera daca nu sunt insotit de un mascat si daca nu sunt incatusat.

23 aprilie
Am mari probleme cu stomacul si au inceput durerile. Cred ca nici rinichii nu functioneaza cum trebuie deoarece mi s-au umflat picioarele.
Va urma o perioada destul de grea pentru mine. Dupa 31 de zile de refuz de hrana imi vor trebui cel putin 6-8 luni de zile pentru a ma reface. Varsta a inceput sa-si spuna cuvantul. Probabil ca vor ramane mici sechele care se vot agrava in timp.

24 aprilie
Am incercat sa dau un telefon acasa, dar nu am reusit deoarece dl. Subofiter de la telefoane “nu a avut timp”.

25 aprilie
Aceleasi probleme de sanatate.
Apa de la robinet este si aici extreme de murdara.

26 aprilie
Am primit raspuns de la DGP privitor la cererea mea de a fi tranferat la Penitenciarul Rahova – “nu sunt locuri”. Este o aberatie. Jilava este cel mai aglomerat penitenciar din tara.

27 aprilie
Am facut o cerere pentru a fi dus in fata Comisiei de disciplina a penitenciarului. Nu mi se pare normal sa fiu categorisit ca fiind un “detinut periculos”. Motivul pentru care am fost indrodus la aceasta categorie este Natura Faptei. Nu cer sa se stabileasca daca sunt sau nu autorul acelui omor, cer doar sa se tina cont de profilul meu psihologic si de comportamentul meu pe perioada celor aproape 7 ani de detentie. Nu am atac de cadre, nu am intentii de evadare si de aceea nu pot intelege de ce trebuie sa support un asemnea regim.
Conditiile de detentie in penitenciarul Jilava sunt sub orice critica, dar cele de la “periculosi” sunt si mai greu de suportat.

28 aprilie
Sora mea mi-a trimis o cartela telefonica, dar plicul nu a ajuns la mine.

29, 30 aprilie – 1, 2, 3, 4 mai
Imi revin mult mai greu decat ma asteptam. Nu ma pot obisnui deloc cu prostia si perversitatea din jurul meu.

5 mai
Nu am fost dus la ICCJ pentru a ma putea intalni cu avocata.
Sunt foarte curios sa aflu ce s-a intamplat. Mai rau este ca am fost la camera 404 – “periculosi”. Aceeasi aglomeratie. Se doarme cate doi in pat. La 15 persoane exista doar o singura chiuveta si un wc. Camera nu are suprafata mai mare de 15 m2. sunt pur si simplu inhumane conditiile de trai in asemenea camere. In plus, un procent destul de mare al detinutilor de pe aceasta sectie au probleme psihice si de comportament. Nu m-am exprimat chiar corect, dar sper sa se inteleaga la ce ma refer.
Detentia in Romania inseamna o indobitocire sitematica. Nu se face nimic pentru educare si resocializare. Majoritatea persoanelor care trec pe aici nu invata altceva decat cum sa devina infractori in adevaratul sens al cuvantului.
Astazi nu am mancat nimic.

6 mai
Am dat iarasi cerere de refuz de hrana. Nu pot trai in asemenea conditii.

7 mai
La apelul de dimineata avenit in camera cdt.-ul sectiei a IV-a, lt.col. LUPU. I s-a raportat ca sunt in refuz de hrana si a facut o afirmatie care m-a pus intr-o situatie jenanta fata de ceilalti detinuti.
“Ce crezi ca eu am timp de refuzurile tale? Lasa ca stiu eu smecheriile tale. M-am interesat eu. Stiu ce ai tu in cap.”
O asemenea atitudine din partea unui commandant de sectie imi poate crea foarte multe neplaceri.
In jurul orei 10.00 am fost chemat de lt.col. Lupu si am avut o discutie cu dansul despre ce au vrut sa insemne afirmatiile facute la apelul de dimineata. Mi-a spus ca a vut o discutie cu mr.VARA despre mine si ca acesta mi-a facut o caracterizare nu prea buna. (dl. Mr. Vara a fost cmt.-ul sectiei a II_a la Penitenciarul Rahova, sectie unde eram si eu detinut in acea perioada. Dup ace am dat in judecata DGP-ul acest domn a inceput sa se poarte foarte urat cu mine sis a-mi faca tot felul de sicane doar pentru motivul ca am avut curajul sa cer socoteala pentru niste abuzuri facute de Directia Generala a Penitenciarelor. Actiunea mea nu-l leza absolut deloc pe acest VARA dar acest lucru nu l-a impiedicat sa se erijeze in avocat al acestei institutii. Dupa aproximativ 6 luni, conducerea Penitenciarului a aflat de atitudinea d-lui Vara si a demarat o ancheta interna. In urma acestei anchete s-a dovedit ca eu nu aveam nici o vina si I s-a cerut d-lui Vara sa-si schimbe atitudinea fata de mine pentru ca altfel va avea probleme.
Eu nu am depus nici o plangere oficiala impotriva acestui domn. Am cerut doar sa fiu lasat in pace.
Dl. VARA in loc sa aprecieze gestul meu a continuat sa-mi faca probleme si la Jilava (unde a fost mutat disciplinar).
Dl. col. LUPU si-a schimbat atitudinea dar nu stiu daca aceasta schimbare este sincera.
Am fost dus la col. BUSE pentru a-mi aproba cererea de refuz. Acesta a inceput discutia cu : “Tu ce vrei, ba?”. In aceste conditii a vut loc un schimb de replica mai dur si eu am parasit biroul. Am cerut sa vorbesc cu dl. Col. Dughila. Nu s-a putut si am fost dus la cabinetul medical pentru ca cererea mea de refuz sa fie avizata si de un medic. Aici dl. Col. Dr. TANASESCU C-TIN a dat dovada de foarte multa intelegere si mi-a propus sa fiu internat la infirmerie deoarece nu eram inca refazut fizic dupa refuzul anterior.
Infirmeria este singurul loc din acest penitenciar unde ma simt mai bine.
Sper ca avocata mea sa ma ajute sa pun in aplicare planul la care m-am gandit deoarece descoperirea adevaratilor autori m-ar putea scapa o data pentru totdeauna din acest iad.
Am pierdut deja 8 ani si 4 luni din viata si asta din cauza unui procuror tembel.
Nu doresc nimanui sa treaca prin ce trec eu. Este groaznic.
Inca mai sper ca voi reusi.

PENTRU MINE

2008-02-25T23:58:00.003+02:00

......DE 12 ANI, TOATE FERESTRELE AU GRATII!

EMISIUNI TV

2008-02-23T12:03:00.000+02:00

De-a lungul timpului,
cazul MOLDOVEANU MIHAI
a aparut si in urmatoarele emisiuni:

- 31 octombrie 2006 – OTV;

- 7 februarie 2007 – ANTENA 1 – “OBSERVATOR” – interviu telefonic cu doamna Senator NORICA NICOLAI;

- 19 iulie 2007 – OTV;

- 22 iulie 2007 – B1 TV – emisiunea “MISIUNE IMPOSIBILA” – partea I (realizator Adriana Stoicescu);

- 25 iulie 2007 - B1 TV – emisiunea “6! Vine Presa”;

- 2 august 2007 - B1 TV – emisiunea ““6! Vine Presa”;

- 5 august 2007 - B1 TV - emisiunea “MISIUNE IMPOSIBILA”, partea a II-a (realizator Adriana Stoicescu);

- 19 septembrie 2007– B1 TV - emisiunea “6! Vine Presa” – interviu cu doamna Senator NORICA NICOLAI;

- 23 septembrie 2007 - B1 TV - emisiunea “MISIUNE IMPOSIBILA” , partea a III-a (realizator Adriana Stoicescu);

- 7 decembrie 2007 - B1 TV - emisiunea “MISIUNE IMPOSIBILA”, partea a IV-a (realizator Adriana Stoicescu): interviu cu doamna Senator NORICA NICOLAI;

- 14 februarie 2008 – PRIMA TV – emisiunea “112. POLITIA IN ACTIUNE” (realizator Christian Sabbagh ) partea I;

- 21 februarie 2008 - PRIMA TV – emisiunea “112. POLITIA IN ACTIUNE” (realizator Christian Sabbagh ) partea a II-a;

drepturile unui detinut

2008-02-17T20:24:00.000+02:00

Din postura in care ma aflu, totul este foarte greu de obtinut.

Am dreptul sa ma supun regulilor celor din jur, am dreptul sa respir, sa tac si sa ascult.

Am dreptul sa dau doua telefoane pe saptamana. Daca am cui.

Am dreptul sa ma trezesc la ora 5 dimineata, sa fumez si sa ma duc la “munca”.

Am dreptul sa fiu transportat intr-o duba atunci cand am termen la vreun proces. Am dreptul sa port catuse.
Am dreptul sa “admir” privirile sictirite ale ceror care cred ca situatia actuala de detinut ma reprezinta.

Am dreptul sa:
- privesc cum mi se iroseste viata;
- sa trimit scrisori, memorii si alte cereri catre absolut orice institutie sau persoana care ar putea lua masuri pentru a-mi putea demonstra nevinovatia si sa constat, de fiecare data, ca acestora nu le pasa;
- sa imi calesc nervii si sa-mi pun la incercare rabdarea pentru a putea suporta vecinatatea colocatarilor in puscarie;
- ignor prostia, lasitatea si rautatea;
- ma intreb cum mai arata oare fetita mea si daca isi mai aduce aminte de mine.

Am dreptul sa astept.
Am dreptul sa sper.

Nu am dreptul sa renunt la lupta mea.

Raport asupra starii mele de sanatate mintala

2008-01-26T14:29:00.001+02:00

ROMANIA
MINISTERUL DE JUSTITIE
DIRECTIA GENERALA A PENITENCIARELOR
PENITENCIARUL RAHOVA
LT. COL. DR. STATE MARIANA

Raport asupra starii de sanatate mintala

a detinutului MOLDOVEANU MIHAI,

condamnat pentru omor deosebit de grav (detentie 25 ani)

In lunile iunie, iulie si august au avut loc patru consultatii psihiatrice (2768/12.06.2002; 2889/19.06.2002; 3080/3.07.2002 si ultima 3664/2.08.2002 cand a venit la solicitarea mea).

Din anamneza am retinut ca este absolvent al Liceului Militar din Craiova (promotia ’86) si al Scolii Militare de Ofiteri Activi – grad locotenent – Ramnicu Valcea. A demisionat din armata in 1992. Afirma ca are o firma cu profil commercial. Este divortat si are o fetita care locuieste cu mama ei in Germania.

Lasa impresia unuia care lupta din rasputeri fizic (refuzuri de hrana repetate in scop protestatar), psihic si juridic pentru a-si demonstra nevinovatia.

Constat ca discursul detinutului este logic, coerent, presarat cu argumente juste, calm, ferm dar linistit, controlat, punand accentual mai mult pe neregulile comise asupra lui in timpul arestului, anchetei, detentiei si spital (legat de refuzul de hrana pe care l-a practicat de mai multe ori) si mai putin pe povestea lui care mie nu-mi era cunoscuta (la ultima consultatie, la cererea mea, mi-a pus la dispozitie extrase din ziare referitoare la cazul lui ca si alte documente juridice sau memorii care vorbeau pe larg despre crima, anchete, proces).

Limbajul, felul de a gandi reflecta educatia dar si o inteligenta buna, mobilizata in lupta pe care o desfasoara in momentul de fata. El considera ca dovezile din dosarul sau nu-l incrimineaza ca autor in savarsirea sadicei crime din Oradea. Isi cunoaste drepturile ca detinut si pretinde sa-i fie respectate.

Cu o persevernta sustinuta foloseste toate caile de atac pentru a-si rezolva problemele juridice.

Presa, folosita de detinut in trecut, este mijlocul sau de aparare, avocatul lui in pledoaria sa pentru nevinovatie.

In timpul consultului (primele sedinte) am avut senzatia ca sunt examinata, evaluata ca un potential dusman pe care trebuie sa-l cunosti pentru a putea lupta cu el. A existat o discreta confruntare de idei (cu scopul de a afla daca denatureaza faptele, daca modifica povestea) care nu a degenerat, detinutul fiind extreme de controlat chiar cand au fost atinse puncte vulnerabile – ca imaginea publica – semn de narcisism evident.

Fapta de care este acuzat detinutul reflecta o personalitate impulsiva si sadica, puternic antisociala, care se descarca violent, - ca un raptus pare crima comisa - existand riscul de recideva in viitor. Aceasta fapta trebuie spus ca este negata cu destul de multa acuratete de detinut.

In concluzie, conchid ca nu am decelat nici o tulburare psihica evidenta in decursul discutiilor noastre, acestea sugerand evident sanatate psihica.

5 aug. 2002 Dr. STATE MARIANA
Medic primar psihiatru

DATE DE CONTACT

2008-01-24T21:22:00.000+02:00

MOLDOVEANU MIHAI
PENITENCIARUL RAHOVA
SOS. ALEXANDRIEI NR. 154, SECTOR 5
BUCURESTI

E-MAIL: moldoveanu_libertate@yahoo.com

pentru toti cei care...

2008-01-24T20:54:00.000+02:00

Pentru toti cei care se intreaba de ce nu fac una sau alta...
De 12 ani (10 ani in arest, 2 in libertate dupa ce am fost achitat de catre Curtea de Apel Oradea) am incercat tot ce era omeneste posibil.
am facut pe rand:
- contestatii in anulare;
- revizuiri;
- litigii cu statul roman si diverse institutii si autoritati publice pentru imbunatatirea legislatiei in vigoare si reintroducerea recursului in anulare in materie penala astfel incat greselile "baietilor de treaba" de la ICCJ sa nu mai ramana acoperite de tacere;
- plangeri penale impotriva magistratilor care m-au judecat si a politistilor si procurorilor care m-au anchetat. Acestia din urma au facut si uz de forta fizica, au abuzat in fel si chip;
- plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului: dosarul troneaza intr-o nesimtita nepasare de peste 7 ani pe masa magistratilor europeni; poate ca libertatea unui om n-o fi chiar atat de importanta pe cat imi place mie sa cred;
- am avut la un moment dat in 2005 o perioada in care am trimis sute de scrisori (la propriu) paralamentarilor romani tocmai pentru a le solicita sprijinul in demersul meu pentru a-mi demonstra nevinovatia. Am facut sacrificii pe care nimeni niciodata nu si le va putea imagina pentru ca eu sa trimit acele peste 200 de scrisori. Si cand ma gandeesc ca cele mai multe au fost probabil aruncate la cos, ma apuca o stare ...sa-i zicem de tristete;
- cazul meu apare intr-o carte ce se numeste "ERORI JUDICIARE"!? Mi se pare chiar caraghios.
- s-au scris zeci de articole pe care cu timpul le voi posta si pe acest blog;
- am aparut in diverse emisiuni Tv; printre cele mai importante: 4 episoade in "MISIUNE IMPOSIBILA" - realizator Adriana Stoicescu; "6 VINE PRESA"; Stiri Antena 1; Pro tv etc.;
- am intrat la un moment dat in refuz de hrana tocmnai pentru a protesta impotriva batailor si tratamentelor la eram suspus la Oradea. Nu am mancat absolut nimic 30 de zile. Mi-am distrus ficatul, stomacul...Si nu a servit la nimic;
- am sunat zeci de oameni care se dau rotuzi si destepti pe la televizor si care nu contenesc cu efuziunile de empatie pentru "popor" atunci cand camere de filmat sunt pe ei. Rezultatul? Nu le pasa. Ii doare fix in cot (si nici macar acolo) ca eu mor pur si simplu pe zi ce trece
Au fost putini politicieni care au avut curajul sa se implice intr-o astfel de cauza. Printre putinii care si-u gasit si timp si disponibilitate si verticalitate sa spuna lucrurilor pe nume a fost d-na senator NORICA NICOLAI. Incepand cu anul 2005 si pana in prezent a incercat, in limita atributiilor ce ii reveneau ca membru al senatului, sa-mi ofere sprijinul domniei sale astfel incat cazul meu sa poata fi cunoscut. A aparut si la diverse emisiuni cu tema juridica difuzate de B1 Tv in cadrul carora, in calitate de fost procuror, a criticat maniera superficiala si abuziva in care am fost anchetat si condamnat;
- am trimis vreo 3 cereri de gratiere - Basescu gratiaza doar traficanti de droguri si batranele trecute de 80 de ani. nu ma incadrez in nici una din cele doua categorii;
- m-am dat cu capul de pereti - nu a servit la absolut nimic. M-am trezit tot acolo unde eram si cu o secunda inainte: Penitenciarul Rahova.

Am incercat tot ce se putea incerca. La un moment dat ma gandeam sa initiez o campanie de strangere de semnaturi in favoarea gratierii mele. Nici eu nu mai striu ce sa mai inventez. un lucru este cert insa. Nu am voie sa-mi pierd speranta ca voi iesi afara si nu am voie sa ma opresc. Sunt dator fiicei mele, familiei mele, sunt dator fata de mine.
Cam atat pentru azi. E tarziu si vine apelul...
Seara buna va doresc si...liniste in suflet

2008-01-22T13:30:00.000+02:00

Dupa mai bine de 10 ani petrecuti in puscarie stau si ma intreb cum de mai sunt normal la cap. Si eu sunt surprins ca nu am innebunit.
A devenit dureros de la o vreme. Sunt atatia care iti dau dreptate, atat de de putin cei care vor si pot sa faca intr-adevar ceva.
Situatia mea este cel putin delicata.
Juridic vorbind, abrogarea recursului in anulare a eliminat practic orice posibilitate pentru cei condamnati definitivi de a mai beneficia de un proces echitabil.
Sunt nevinovat si habar nu am cui ar trebui sa-i pese?!
La judecarea recursului de catre fosta CSJ nu am avut aparator (nici macar din oficiu) si nici macar nu mi s-a dat dreptul la ultimul cuvant.
Minunatilor judecatori nu le-a pasat ca aveau in fata lor un om care era in libertate de 2 ani de zile tocmai pentru ca o instanta din Romania, Curtea de Apel Oradea, analizand probele din dosar, constase ca NU AVEAM CUM SA FIU AUTORUL FAPTELOR CE MI SE IMPUTA. Dintr-un om nevinovat m-am transformat incetul cu incetul intr-un om cu o viata ratata.
Nu imi sta in fire sa-mi plang de mila. De ani de zile ma straduiesc sa demonstrez ca am dreptate. Insa cand ma gandesc ca la vremea cand a inceput tot acest cosmar aveam 28 de ani si acum am 40...cand realizez ca fata mea a implinit 14 ani iar eu nu am mai vazut-o de o vesnicie...
Cineva trebuie sa plateasca pentru toata viata asta care mi s-a furat pe nedrept.

Sper totusi ca mai exista si buni profesionisti printre magistratii din Romania si ca intr-un final voi putea fi din nou un om liber.

articole - presa

2008-01-20T12:55:00.000+02:00

Evenimentul Zilei Nr. 5055

Duminica, 20 Ianuarie 2008, 12:54

Condamnati initial la 60 de ani inchisoare pentru omor,trei inculpati au fost achitati12 Mai 1999
OLIVIA STEER

Rasturnare spectaculoasa de situatie la Curtea de Apel Oradea: Condamnati initial la 60 de ani inchisoare pentru omor,trei inculpati au fost achitatiCurtea de Apel Oradea s-a pronuntat, zilele trecute, dupa deliberari furtunoase, in cel mai controversat proces postrevolutionar de omor petrecut in oras. Intr-o singura noapte, in octombrie 1995, doi taximetristi oradeni au fost victimele unor atacuri violente din partea clientilor. Nagy Adalbert, de la Confort Taxi, a fost gasit spre dimineata mort, aruncat in spatele unui gard de pe strada Facliei, dupa ce fusese lovit cu bestialitate in cap de mai multe ori, cu un satir si o maciuca. Cel de-al doilea taximetrist, Vajna Tibor, a fost mai norocos: desi atacat cu un spray paralizant si lovit cu un corp contondent, de doua persoane, el a reusit sa fuga insingerat, pina la un bar din apropiere. Nici unul dintre faptasi nu a fost gasit imediat. Abia dupa citeva luni, politistii aveau sa retina trei persoane din Rimnicu-Vilcea: Georgica Honciuc, Ecaterina Gabriela Rotariu si Mihai Moldoveanu. Ei au recunoscut, dupa un timp, ca au planuit jefuirea celui de-al doilea taximetrist pe considerentul ca nu aveau bani pentru a se reintoarce acasa de la Oradea. Intimplarea a facut ca ambele atacuri sa se petreaca pe aceeasi strada, motiv pentru care politistii au presupus ca asasinii lui Nagy Adalbert sint aceiasi cu cei care au incercat sa-l tilhareasca pe Vajna. Intr-un final, fata a admis si participarea sa, ca martor, la omorul savirsit de prietenii ei. Moldoveanu a sustinut de la bun inceput ca nu este vinovat de asasinarea taximetristului si ca Gabriela Rotariu a cedat in fata presiunilor neortodoxe ale anchetatorilor care aveau nevoie, in fata unei opinii publice socate de eveniment, de gasirea unor vinovati. Tribunalul Bihor i-a condamnat pe cei doi barbati la cite 25 de ani inchisoare, iar pe femeie - la zece ani. Sentinta Curtii de Apel a rasturnat insa intreaga constructie a acuzarii, bazata numai pe probe indirecte. Unul dintre cei doi judecatori ai completului a optat pentru achitare, celalalt - pentru condamnare, astfel ca a fost nevoie de formarea unui complet de divergenta, cu trei judecatori. Cel de-al treilea magistrat a atirnat balanta in favoarea inculpatilor: cei trei au fost achitati . Procesul va continua mai mult ca sigur la Curtea Suprema de Justitie, Parchetul nefiind multumit cu o asemenea solutionare a dosarului. Vom reveni cu amanunte din culisele acestui controversat caz.

articole - presa

2008-01-20T12:51:00.000+02:00

25 Mai 1999
Acuzati de omor deosebit de grav, trei tineri prieteni au fost achitati din lipsa de probe
sursa: evenimentul zilei

Printr-o sentinta a Curtii de Apel Oradea, la lungul sir de crime cu autor necunoscut, petrecute in Bihor, s-a mai adaugat una: Acuzati de omor deosebit de grav, trei tineri prieteni au fost achitati din lipsa de probeRecenta achitare a unui trio de prieteni, inculpati pentru omor deosebit de grav, pronuntata de Curtea de Apel Oradea, a avut ca efect reactii dintre cele mai contrare in rindul opiniei publice. Un sondaj de opinie realizat de un cotidian local privind modul in care oamenii au receptat actul de justitie a demonstrat un fenomen mai putin obisnuit: doar un numar nesemnificativ acrediteaza intelepciunea si corectitudinea completului de judecata care a pronuntat sentinta (dovedind, in schimb, ingrijorarea ca adevaratul criminal umbla liber si nestingherit pe strazi), marea majoritate exprimindu-si indoiala ca hotarirea de achitare a fost justa. In ce-i priveste pe cei din urma, atitudinea lor se explica, sint de parere specialistii in drept intervievati de redactorul "Evenimentului zilei", prin nevoia inconstienta de a identifica si izola criminalul, astfel incit sa se poata declara in siguranta atit ei, cit si familiile lor. Spectaculos si terifiant deopotriva, cazul taximetristului oradean Nagy Adalbert, ucis cu o violenta inimaginabila, in urma cu trei ani si jumatate, a captat constant si cu aceeasi intensitate interesul opiniei publice, in tot acest timp. Si asta, cu atit mai mult cu cit, prin intermediul mass-media, bihorenii au putut patrunde in culisele anchetei penale si ale judecarii procesului, constatind cu satisfactie prinderea si condamnarea, in prima instanta, a presupusilor infractori. Specialistii, in schimb, au observat rivna anchetatorilor de a trimite cu orice pret suspectii in judecata, in lipsa oricaror "probe certe, concludente si pertinente". E lesne de inteles, prin urmare, nerabdarea cu care a fost asteptata solutia Curtii de Apel Oradea. Caci, intre copertele dosarului, peste 700 de file povestesc despre moartea violenta a angajatului firmei "Confort Taxi", despre incercarile oamenilor legii de a gasi vinovatii si despre trei tineri prieteni ajunsi sa fie acuzati de omor, tentativa de omor deosebit de grav si tentativa de tilharie. Prinsi si judecati ca autori ai crimei, Mihai Moldoveanu (28 de ani) - fost ofiter MApN, Gabriela Rotariu (24 de ani) - functionara, si George Honciuc (25 de ani) - ex-cadru M.I, au fost condamnati, in luna iunie 1998, de Tribunalul Bihor, la cite 25 de ani de inchisoare - barbatii, si 10 ani - femeia. Surprinzindu-i deopotriva pe aparatori si acuzatori, Curtea de Apel Oradea i-a achitat pe 31 aprilie pentru infractiunea de omor deosebit de grav. Motivul? Inexistenta probelor incriminatoare la adresa inculpatilor. Justitia nu si-a spus insa ultimul cuvint: Parchetul de pe linga Curtea de Apel Oradea a declarat, recent, recurs sentintei pronuntate de instanta. In cazul in care atacul va fi acceptat, Curtea Suprema de Justitie va cintari pentru ultima oara justetea sentintei Curtii de Apel, in comparatie cu cea a Tribunalului Bihor, si temeinicia argumentelor acuzarii. Primul indiciu desemna un ucigas in serie care isi "iscaleste" crimeleLa nici zece luni de la primul asasinat comis asupra unui taximetrist, in toamna lui 1995, oradenii aveau sa constate cu oroare reeditarea unui mai vechi cosmar: un alt membru din aceeasi breasla fusese casapit, cu o violenta rara, de semeni de-ai sai. Mobilul? Jaf, s-a presupus. Nagy Adalbert avea sa fie atacat in noaptea de 31 octombrie, pe cind isi transporta clientii la destinatie. Fara avertisment, teasta angajatului "Confort Taxi" a fost sfirtecata si apoi zdrobita, parca de un macelar grabit: 16 lovituri aplicate cu un satir si o maciuca. Saltat, tirit si aruncat in portbagaj, cadavrul a fost mai apoi abandonat citiva metri mai incolo. Avea sa fie descoperit de organele de ordine in aceeasi noapte, datorita unor imprejurari mai putin obisnuite. Alertati si sositi urgent in zona pentru a captura "un barbat si o femeie" care incercasera sa tilhareasca pe aceeasi strada un alt taximetrist (Vayna Tibor, angajat al firmei "RIO"), politistii au dat de mort, aruncat in spatele unui gard in constructie de pe Strada Facliei. Iar la citiva metri mai departe - ceea ce parea atunci "iscalitura" ucigasilor: un abtibild rotund, avind diametrul 6 cm, chenarul rosu, interiorul desenat reprezentind o bila de popice cu trei gauri, de culoare neagra, si inscriptionat: "Sintem in zona! Agressione-Expres-Chirysopeea". A doua ipoteza: un omor si o tilharie in scop de jafO echipa operativa a IPJ Bihor a pornit in aceeasi noapte in cautarea agresorilor lui Vayna si a ucigasilor lui Nagy. Stradaniile lor au ramas zadarnice timp de doua luni si jumatate, pina cind, la 14 ianuarie 1996, aveau sa anunte presa locala ca i-au "prins pe asasinul taximetristului de la «Confort», George Honciuc (fost politist), si pe complicii sai, Mihai Moldoveanu (fost ofiter MApN) si Gabriela Rotariu (functionara)". Anchetatorii pretindeau ca cei trei l-au ucis pe Nagy Adalbert pentru bani, dar cum "prada" s-a dovedit infima au atacat, fara prea multe ezitari, la putin timp dupa aceea, un al doilea taximetrist. Arestati cu concursul politiei din Brasov si Covasna, cei trei suspecti au recunoscut ca fusesera in acea noapte in Oradea si, din cauza crizei acute de bani care ii impiedica sa se intoarca acasa (barbatii la Sf. Gheoghe, respectiv tinara femeie la Rimnicu-Vilcea), doi dintre ei - Rotariu si Honciuc - au incercat sa il tilhareasca pe Vayna Tibor, taximetristul de la "Rio". Cit despre omor, nici unul nu a admis, in prima faza, ca are vreo implicatie. Patru luni mai tirziu aveau sa fie trimisi in judecata. De acum insa, ordinea culpabilitatilor era cu totul alta. Moldoveanu - considerat de procurorul Florian Demian "creierul" grupului, din cauza personalitatii sale puternice si abilitatii de a le impune celorlalti doi tovarasi propria sa vointa - era un instigator calculat si autorul principal, care a ucis, alaturi de Honciuc, cu un singe rece rar intilnit. Gabriela Rotariu, in schimb, era acuzata de savirsirea infractiunii de nedenuntare a faptei penale si de tentativa de tilharie savirsita impreuna cu George Honciuc. In 8 iunie a.c., cei trei au fost condamnati, in prima instanta, la ani grei de puscarie. Tinara fata a primit o pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru complicitate la omor deosebit de grav (in cazul lui Nagy Adalbert) si tentativa de tilharie (privindu-l pe Vayna Tibor), iar cei doi barbati au fost condamnati la cite 25 de ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav, tilharie si instigare la tilharie (Mihai Moldoveanu) si tilharie urmata de moartea victimei, plus tentativa de tilharie (George Honciuc). Sentinta a fost atacata in termen la Curtea de Apel Oradea, unde cei trei tineri au cerut achitarea. Considerentul? "S-au exercitat presiuni fizice si psihice asupra lor, inculpatii aratind ca au fost drogati in arestul politiei si siliti in acest context sa dea declaratii care nu corespund adevarului"... O logica schioapa si marturisiri "cu portite"Doi dintre cei trei inculpati au admis - de-a lungul anchetei penale, iar Gabriela si in fata instantei - ca au participat la uciderea taximetristului Nagy Adalbert: Rotariu si Moldoveanu. Ulterior, declaratiile au fost retractate, aparatorii lor pledind pentru "nevinovatie". Prea tirziu insa. Completul de judecata a decis ca - desi "inculpatii au revenit pe parcursul procesului asupra declaratiilor date organelor de urmarire penala, chiar in prezenta aparatorilor alesi, invederind ca s-au exercitat presiuni fizice si psihice asupra lor, care nu au putut fi dovedite" - marturisirile autoincriminatoare indica realitatea. "Mihai, clientul meu, a fost condamnat doar in baza acelei declaratii. Dar atunci cind a descris omorul, a facut foarte multe greseli, chestiuni care nu se legau cu rechizitoriul Parchetului. De exemplu, Moldoveanu vorbea de un levier, in timp ce arma cu care se zice ca a ucis el era un satir. In plus, la reconstituire nu a putut indica locul exact in care a fost ucis taximetristul. Fie deliberat, fie pentru ca intr-adevar nu cunostea aceste detalii. Declaratia lui Mihai are foarte multe portite de scapare. Pot sa va spun sigur: nu exista nici o proba directa la dosar impotriva lui sau a celorlalti doi care sa demonstreze ca ei ar fi ucigasii taximetristului de la «Confort»", sustine avocatul Nicolae Salagean. Argumentele judecatorului, in schimb, s-au bazat pe inlantuiri logice: "Este de observat ca ambele atacuri asupra taximetristilor au avut loc in aceeasi zona, in imediata apropiere unul fata de celalalt, ambele au avut acelasi mobil, respectiv procurarea unor sume de bani, au fost atacate persoane care exercita aceeasi profesie (taximetristi) si, potrivit expertizei medico-legale aflate la dosar, exista similitudini intre leziunile produse victimei N.A. si cele produse partii vatamate Vayna Tibor", spune sentinta Tribunalului. Potrivit opiniei lui Salagean, demonstratia de logica a completului judecatoresc sufera din mai multe motive. "Ce om s-ar mai fi intors dupa doar citeva zeci de minute pentru a tilhari pe cineva, dupa ce exact in acelasi loc a omorit un om? Oricine ar fugi din zona mincind pamintul". In ce priveste leziunile, expertiza medico-legala nu a putut in final stabili cu certitudine ca ranile provocate celor doi taximetristi au fost produse cu aceeasi arma, o maciuca disparuta o data cu satirul. "As fi putut cistiga, dar Mihai a facut tot felul de gesturi care il defavorizau si m-a incurcat. Era disperat sa amine procesul pentru a reusi sa-l recuzeze pe presedintele completului. La pronuntare, a parasit sala de judecata, iar eu n-am mai putut sa-mi fac pledoaria, sa-l reprezint in lipsa. N-am putut decit sa depun concluzii scrise". "Am fost pus sa aleg: continua bataile sau le fac pe plac""N-am omorit pe nimeni in viata mea. Jur cu mina pe Biblie, jur pe capul lui fiica-mea", a declarat Mihai Moldoveanu, intervievat de redactorul "Evenimentul zilei", in Penitenciarul Oradea. "Referitor la ceea ce se intimpla de peste trei ani incoace, consider ca am fost arestat si judecat pe nedrept si abuziv". "Asa-zisa recunoastere - spune Moldoveanu - s-a facut intr-un context incriminator pentru anchetatori: inca de la arestare, la IPJ Brasov am fost «incalzit» bine. Cam jumatate de ora, tot arsenalul, incepind de la pumni, picioare si bastoane, ca sa spun ce am pe suflet. Pe 16 februarie (1996 - n.n.) au inceput bubuielile. Dar asa, sistematic si cu simt de raspundere! Eram legat de scaun si cu catuse la miini. In final, nu cred ca a fost o cedare psihica sau fizica, cu toate ca la un moment dat colonelul Sime (actualmente seful uneia dintre directiile desprinse din fostul UM 0215 - n.n.) obisnuia sa imi dea, pe la spate, cu pumnii in cap. Nu lasa urme de nici un fel, dar iti creeaza niste socuri pe care le simti noaptea: ai cosmaruri si impresia ca-ti taseaza coloana vertebrala. Am fost pus in situatia sa aleg: continua bataile sau inceteaza si atunci le fac pe plac". Amprentele, singele, urmele de pantofi si smocurile de par sint... ale nimanuiIn ce priveste omorul, Moldoveanu spune ca anchetatorii s-au rezumat la a-i acuza fara sa demonstreze cu probe irefutabile fapta pe care le-o imputau. "Ei spun ca am stat pe baltile de singe de pe scaunele din fata ale masinii taximetristului ucis. Masina mea trebuia atunci sa fie plina de singe, dar nu s-a gasit nici o urma. Din declaratia lui Gabi reiese ca ei au plecat sa-l tilhareasca pe al doilea taximetrist fara sa se schimbe, iar eu m-am urcat in masina fara sa ma spal. Nu cumva in masina celui de-al doilea taximetrist trebuia sa se gaseasca singe? Dar nu s-a gasit. Din masina de la mine au dus la expertiza o bucata de husa, dar nu s-a gasit nici o urma de singe. Si geaca mea din piele a fost bagata ca proba. Judecatorul spune ca am avut atita singe pe mine ca a ajuns si in buzunarul interior. Era o bucata de pinza de la o geaca de blugi cusuta in dreapta, in interior, ca un buzunar, pe care au identificat o pata, dar din cauza materialului insuficient nu s-au putut pronunta asupra apartenentei la specie si grupa. Judecatorul pretinde ca eu nu am putut sa demonstrez ca singele provine in urma unei altercatii. Dar eu pot aduce 500 de martori din Sf. Gheorghe care sa spuna ca am avut o multime de altercatii. Eu am facut noua ani arte martiale, am avut si o sala de box thailandez in Sf. Gheorghe. Aratati-mi in America sa vina procurorul cu o asemenea proba, sa-i dea lui Moldoveanu mandat de arestare si 25 de ani de inchisoare! Nu i se ride in nas? Am cerut o contraexpertizare a gecii, dar judecatorul mi-a spus ca nu are rost, ca oricum nu constituie proba in instanta. Ca apoi sa apara ca proba. Nici urmele adidasilor lui Georgica nu s-au gasit la fata locului. S-au gasit altele, care nu apartin nici unuia dintre noi. S-a gasit un smoc de par. Nu a fost al meu, nu a fost al lui Georgica si nici al lui Gabi. S-au mai gasit patru urme digitale, pe capota, si nu apartin nici unuia dintre noi. Zice ca l-am omorit cu un satir. Stiu o mie de metode sa omor un om cu miinile goale. Era mai simplu sa-i rup efectiv gitul. Era de ajuns sa-i ridic putin fruntea si sa-l imping de ceafa. Era de ajuns sa-i sucesc putin capul intr-o parte. Nu era mai logic sa procedez asa, ca zice ca am vrut sa-i furam masina. De ce trebuia sa umplem masina aia de singe? I-am spus procurorului ca sint dispus sa-i dau o demonstratie. Macar sa stiu pentru ce stau aici"... "Cind se porneste, mecanismul justitiei e ca un tavalug: nu se mai opreste!"In ce o priveste pe Gabriela Rotariu, avocatul Ioan Cigan gasise un alibi perfect pentru clienta sa: tinara fata fusese in preziua, ziua si a doua zi dupa crima la serviciu, in Rimnicu Vilcea, fiind pontata in registrul de prezente al RAETA, unitatea unde lucra. Teoria, promovata pentru prima data intr-un studiu de anul trecut al organizatiei civice Grupul pentru Dialog Social, a fost sustinuta cu probe si martori: foaia de prezente in care Rotariu figureaza de luni, 30 octombrie, pina vineri, 3 noiembrie 1995, declaratii ale colegilor de serviciu si ale mamei Gabrielei, care sustine ca fiica sa a dormit acasa in noaptea crimei. Cu toate acestea, cererea lui Ioan Cigan de a anexa la dosar probele nu a fost admisa de catre presedintele completului de judecata. Aparent inexplicabil, chiar Mihai Moldoveanu solicitase respingere ei. "Stiu ca alibiul ei mi-ar folosi si mie. Dar Gabi a fost in ziua aceea in Oradea si l-a tilharit cu Honciuc pe taximetristul de la «Rio». Trebuie sa plateasca pentru asta". Mihai Moldoveanu era convins ca - folosindu-se de propriile sale argumente - va reusi sa-si dovedeasca nevinovatia. Nu la fel de optimist era Nicolae Salagean, aparatorul sau. Caci, in ciuda tuturor argumentelor de care dispune pentru a-l disculpa pe fostul sau client si, implicit, pe tovarasii sai, avocatul era de parere ca acestia au putine sanse sa fie achitati. "Cind se porneste, mecanismul justitiei e ca un tavalug: nu se mai opreste. Se fac cheltuieli din banul public pentru anchete si expertize pentru proces. Acesti bani trebuie, in final, justificati. Cum ar mai urla opinia publica sa afle ca, dupa trei ani de procese, nu mai au vinovati, ca Moldoveanu, Rotariu si Honciuc au fost achitati. Dupa ce presa a dat de buna informatia ca ei sint ucigasii, nici toata apa Crisului nu le mai spala imaginea de raufacatori"... Prognoza avocatului avea sa fie insa contrazisa. "Curtea de Apel a dat dovada de caracter, as putea zice. Am vazut ca domnul presedinte Groza are dubii. Pentru ca lipseau probele certe, concludente si pertinente. Singura proba tare impotriva lui Mihai era recunoasterea care, coroborata cu recunoasterea lui Rotariu, putea duce la condamnarea lor. Dar fata aceea a oscilat intre declaratii ca intr-un dans. Ba ca nu stie de nici un omor, ba ca a participat la uciderea taximetristului, ba ca n-a participat, ca pina la urma sa declare ca nici n-a fost in Oradea, ci la Rimnicu Vilcea. Si asa si-a pierdut orice credibilitate. Iar in ce priveste recunoasterea lui Mihai, eu stiu ca exista foarte multe metode diabolice pentru a-l aduce pe suspect in situatia sa declare ce vrei tu. E suficient sa fie lasat o zi si o noapte cu nasul in perete. Il epuizezi psihic si il aduci in situatia sa spuna ca a omorit-o si pe maica-sa, numai sa fie lasat sa doarma". Important - mai opineaza aparatorul lui Moldoveanu - este sa se tina cont de prezumtia de nevinovatie, atita timp cit acuzarea nu poate demonstra contrariul. Si pe aceasta prezumtie s-a bazat si Curtea de Apel in luarea deciziei de achitare a inculpatilor.Potrivit minutei deciziei penale 92/A/1999, s-a dispus achitarea lui Mihai Moldoveanu (pentru omor deosebit de grav, pentru tilharie si instigare la tilharie), a lui George Honciuc (pentru omor deosebit de grav si tilharie) si a Gabrielei Rotariu (pentru complicitate la omor deosebit de grav), condamnindu-i in schimb la doi ani de inchisoare pentru complicitate la tentativa de tilharie si detinerea ilegala de spray paralizant (Mihai Moldoveanu) si la patru ani si patru luni pentru tentativa de tilharie si detinerea ilegala a unui spray paralizant (George Honciuc), dispunindu-se eliberarea de indata a Gabrielei Rotariu. Chiar daca nu s-a facut dreptate, Nicolae Salagean este de parere ca s-a preintimpinat o posibila eroare judiciara: "Cum este acceptabil, mai bine, mai moral, mai util: sa fie condamnat un nevinovat ori sa scape un vinovat? In asemenea cauze grave de omor, cum se pot inlatura erorile judiciare? Decit descoperindu-se adevaratul ori adevaratii autori. Nicidecum prin condamnarea cuiva in lipsa de probe!"...

presa - articole

2008-01-20T12:46:00.000+02:00

2005-08-04
Un fost luptator in trupele speciale a fost condamnat, fara dovezi, la 25 de ani de inchisoare
Ion Alexandru, Eduard Pascu
Sursa:www.gardianul.ro

Un fost luptator din trupele speciale ale Armatei, condamnat la 25 de ani de inchisoare pentru omor, a dat in judecata statul roman, sustinandu-si nevinovatia.
Cazul lui Mihai Moldoveanu seamana cu dosarul in urma caruia Marcel Tundrea a stat degeaba 12 ani dupa gratii, pentru o crima pe care, in urma noilor probe administrate, s-a dovedit ca nu a comis-o. Scandalurile in care este implicata Justitia Romana parca nu se mai termina. Abuzuri ale procurorilor, decizii strambe ale instantelor de judecata fara ca macar acel magistrat sa citeasca probele de la dosar au facut ca, de-a lungul timpului, ziarele sa acorde spatii intregi. Primul soc suferit de Justitia romana a fost cazul lui Marcel Tundrea. Acest om a fost condamnat fara sa fie dovedit ca si criminal. Conform proverbului hotul neprins este negustor cinstit, legislatia prevede respectarea prezumtiei de nevinovatie. Un nou caz pentru care statul roman a fost dat in judecata la Strasbourg este cel al valceanului Mihai Moldoveanu. Acesta a fost condamnat la 25 de ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav. Prin actele de la dosar nu este dovedita crima, dar totusi doua instante il condamna, iar una il achita. Rezultatul, 5 ani de stat in spatele gratiilor fara sa fie dovedit ca asasin. O crima ramasa nerezolvata In luna noiembrie 1995, orasul de pe malurile Crisului Repede a fost zguduit de o crima oribila savarsita asupra unui taximetrist, precedata la cateva minute de talharirea unui coleg al victimei. Albert Nagy, in varsta de 29 de ani, era taximetrist la Felix Taxi si a fost gasit decedat pe strada Facliei, avand capul zdrobit de mai multe lovituri aplicate cu un satar si o bata. Cercetarea la fata locului a fost facuta de procurorul Alexandru Lele, cel care a fost anchetat de regretatul procuror Cristian Panait. La fata locului, anchetatorii au prelevat probe distruse partial de colegii taximetristului, cercetarea fiind facuta la lumina lanternei, a farurilor masinilor, dupa care a fost reluata a doua zi dimineata. Cadavrul soferului de taxi a fost gasit azvarlit peste un gard din beton la o distanta de cativa zeci de metri de autoturism, in timp ce cheile masinii au fost ridicate de pe carosabil la o distanta de trei metri de autoturism. In acelasi loc a fost gasit un ceas imbibat cu sange, iar portofelul era asupra victimei. Din procesul-verbal de cercetare la fata locului reiese ca toate urmele crimei au fost imprastiate pe o suprafata destul de mare, iar scopul ar fi fost jaful, pornindu-se de la ideea ca din masina a disparut microfonul de la statia de emisie-receptie. Atat masina, cat si imprejurimile locului faptei erau pline de sange. Pe capota portbagajului au fost gasite mai multe amprente digitale pline de sange, semn ca ucigasul a pus mana pe masina. Toate acestea au fost ridicate in vederea expertizarii criminalistice. Cazul a fost clasat cu AN (autor necunoscut). In aceeasi zi, cu un sfert de ora mai tarziu, pe aceeasi strada a avut loc talharirea unui alt taximetrist de catre doua persoane, o femeie si un barbat. Omul a reusit sa scape, fugind la un restaurant din apropiere de unde si-a alertat colegii. Un rechizitoriu fara dovezi concludente La numai trei luni de la aceste evenimente, politistii si procurorii au anuntat cu surle si trambite ca au reusit sa identifice autorii celor doua fapte, in persoana lui Mihai Moldoveanu – fost luptator in trupele speciale ale armatei, Giorgica Honciuc – fost politist si Gabriela Rotariu – fara ocupatie. Dosarul a fost instrumentat de procurorul Florin Demian din cadrul Parchetului Tribunalului Bihor. Acesta a intocmit un rechizitoriu din care reiese ca cei trei suspecti s-au cunoscut in orasul Sfantu Gheorghe si au decis sa faca rost de bani prin jafuri. Si-au ales ca locatie de atac orasul Oradea. Aici ar fi decis sa atace valutisti, insa dupa cateva incercari nereusite au schimbat planul. In seara zilei de 30 octombrie 1995 cei trei au ajuns in apropierea Hotelului Dacia, s-au inarmat cu un satar, o bata si doua sprayuri paralizante, dupa care s-au dus in fata Spitalului de boli Contagioase si au pandit taximetristi. Procurorul Demian sustine ca ei au oprit taxiul condus de Albert Nagy, rugandu-l pe sofer sa-i transporte pe strada Facliei. Ajunsi la destinatie, suspectii l-ar fi ucis pe taximetrist in masina. "Moldoveanu Mihai l-a lovit pe sofer in cap cu un satar, dupa care l-a lovit si Honciuc Giorgica, tot in cap, cu maciuca pe care a avut-o la el, iar Rotariu Gabriela a coborat din masina", se sustine in rechizitoriu. Acelasi procuror sustine ca Moldoveanu si Honciuc au scos victima din masina, au pus-o in portbagaj, dupa care au cautat o straduta laterala unde sa-l abandoneze. Cadavrul a fost aruncat la o distanta de 40 de metri, peste un gard din beton. S-au intors la masina, au inchis portbagajul, au smuls microfonul statiei de emisie- receptie si au vrut sa fure masina. "N-au gasit cheile, acestea fiind cazute pe traseul dintre masina si locul unde l-au abandonat pe soferul mort", se arata in scenariul-rechizitoriu intocmit de procurorul Demian. Oare soferul a condus masina fara chei in contact? Cum au ajuns ele pe strada? Anchetatorii au stabilit ca, desi au carat cu bratele victima plina de sange, dupa comiterea crimei autorii s-au intors in centrul orasului pentru a-si cauta o noua victima. Moldoveanu, spun anchetatorii, nu a mai participat la aceasta fapta, ci doar i-a instigat pe ceilalti doi sa faca rost de bani. Procurorii isi continua pledoaria, afirmand ca Honciuc si Rotariu s-au dus intr-o parcare de taximetre, au incercat sa se urce intr-o masina, dar, vazand ca soferul este prea corpolent, au renuntat. Dupa alte cateva incercari l-au oprit pe Vayna Tibor, taximetrist la Felix Taxi, rugandu-l sa-i duca in zona Clubului Dinamo. Ulterior s-au razgandit si au mers pe strada pe care a fost omorat, cu 15 minute mai devreme, Nagy Albert. Aici au incercat sa-l talhareasca pe Vayna, dar, fiindca acesta s-a aparat si apoi a luat-o la fuga, nu au reusit sa-si duca planul la bun sfarsit. Taximetristul a ajuns la un restaurant de unde si-a alertat colegii. Ca sa scape de furia taximetristilor, Honciuc si Rotariu au sarit in Crisul Repede unde au stat pret de 40 de minute. Declaratie smulsa cu forta in arestul Politiei Calculand distanta parcursa de la locul primei fapte si pana in centrul orasului, la care se adauga si timpul in care si-au cautat o noua victima este imposibil de realizat acest traseu in numai 15 minute, asa cum sustin procurorii. Acest amanunt nu a fost luat in considerare de instanta Tribunalului Oradea. Judecatorii au omis si faptul ca procurorii si-au consolidat probatoriul impotriva lui Moldoveanu Mihai in baza unei declaratii de martor data de Gheorghe Tivadar, aflat in arestul Politiei si care ar fi avut o discutie cu Moldoveanu in urma careia acesta din urma i-ar fi povestit cum a savarsit crima impotriva taximetristului Nagy. Ulterior acest martor nu a mai fost citat in instanta. Pe data de 8 iunie 1998, judecatorii Tribunalului Bihor, in baza probelor administrate in cauza (?!), ii condamna pe Moldoveanu Mihai si Hosciuc Giorgica la 25 de ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav, iar pe Rotariu Gabriela la 10 ani de inchisoare pentru tainuire si tentativa de talharie. Judecat si achitat In termenul prevazut de lege cei trei inculpati au facut recurs la Curtea de Apel Oradea. Judecatorii acestei instante au demolat punct cu punct probele subtiri care au stat la baza condamnarii in instanta de fond. In noua instanta apare un martor, Sipos Lajos, care sustine ca victima Nagy Albert a fost omorat pentru ca avea datorii la unele persoane din lumea interlopa din Oradea (camatari). Mai mult, fratele decedatului, a fost nevoit sa-si paraseasca locuinta si sa-si vanda unele bunuri pentru a restitui datoria respectiva. A fost audiat sI al doilea taximetrist, Vayna Tibor care a declarat ca nu a vazut pe imbracamintea celor care au incercat sa-l tahareasca vreo urma de sange. Mai mult, acesta i-a recunoscut la politie ca atacatori doar pe Rotariu si Honciuc. De Moldoveanu, nici vorba. Au mai aparut si alti martori care au revenit asupra declaratiilor date in faza de urmarire penala si care au sustinut in fata instantei ca au fost obligati sa dea acele declaratii la insistenta organelor de ancheta. Instanta retine ca exista mari contradictii intre actul de sesizare care a stat la baza condamnarii de la Tribunalul Oradea si raportul de constatare medico-legala privind moartea taximetristului Nagy. Curtea de Apel Oradea dispune achitarea celor trei pentru infractiunea de omor si mentine pedepsele pentru tentativa de talharie in ceea ce ii priveste pe Rotariu si Honciuc. Recursul Parchetului si judecarea fara aparator Nemultumiti de sentinta Curtii de Apel, procurorii au facut recurs la Curtea Suprema de Justitie, ultima cale de atac care le mai statea la dispozitie. Dupa mai multe amanari, pe data de 7 noiembrie 2000, judecatorii instantei supreme admit recursul Parchetului, considerand ca instanta Curtii de Apel Oradea a gresit achitandu-i pe cei trei in privinta faptei de omor. Judecatorii readmit povestea procurorului Demian, trecand cu vederea toate motivatiile recursului castigat de cei trei inculpati. Mai mult, instanta suprema arunca o bomba: au fost gasite urme de sange pe partea interioara a gecii lui Moldoveanu Mihai. Aceasta proba se concretizeaza intr-o urma minuscula de culoare brun-rosiatica despre care medicii legisti care au intocmit raportul de expertiza privind moartea lui Nagy nu s-au putut pronunta daca este vorba de sange al victimei sau nu. Anchetatorii sustineau ca ceea ce i-a impiedicat pe legisti sa descopere acest amanunt este faptul ca Moldoveanu a spalat geaca, iar substanta era prea putin consistenta pentru a i se stabili grupa de sange. Totusi, Curtea Suprema de Justitie putea sa ceara, pentru clarificari, o expertiza ADN. Judecarea s-a facut fara ca Moldoveanu Mihai sa fie asistat de vreun avocat.

Probe eronat interpretate

2008-01-12T12:53:00.000+02:00

PROBE care din punctul de vedere al Tribunalului Bihor ar demonstra vinovatia noastra:

1. “...........pe geaca inculpatului Moldoveanu Mihai s-au gasit urme de sange provenind de la victima, dar imposibil de a fi evaluate datorita spalarii............... .”

Acea pata de sange s-a gasit pe un buzunar interior aplicat de mine la o geaca din piele.
De ce nu s-a gasit sange pe zecile de cusaturi ale gecii?
Cum am putut spala eu o asemenea geaca?
De ce judecatorul Popa Adrian nu a aprobat o contraexpertiza care sa stabileasca daca geaca a fost spalata sau nu?

Expertiza M edico-Legala – Pata identificata in interiorul buzunarului drept a fost de sange. Din cauza materialului insuficient nu ne putem pronunta aupra apartenentei sangelui la specie si grupa.

2. “.........gasindu-se in pantofii lui Honciuc G. urme de sange provenind de la o victima.”
Urmele acestor pantofi nu s-au gasit la locul faptei.

Expertiza M.L. – Pantofii sport si bucatile de asfalt prezinta pete de sange uman ce poate apartine unui individ de grupa A sau O.

Probe analizate de catre Curtea de Apel Oradea, instanta care dupa o ampla cercetare judecatoreasca, m-a achitat

2008-01-12T12:50:00.000+02:00

PROBE GASITE LA LOCUL FAPTEI

1. Urme papilare (cu sangele victimei) gasite pe portiera dreapta fata, dreapta spate si pe portbagaj. Nu sunt ale nici unuia dintre inculpati si nici ale victimei.

2. Fire de par si mucuri de tigari - Nu sunt ale inculpatilor.

3. Urme de incaltaminte – Nu sunt ale inculpatilor.

4. Parchetul sustine ca in masina victimei am stat in felul urmator: eu pe bancheta din spate-stanga, Honciuc G. pe bancheta din spate-dreapta si Rotariu G. langa sofer.
Din raportul medico-legal rezulta ca au fost doi agresori inarmati cu obiecte taietoare-despicatoare si ca loviturile au venit din dreapta si dinapoia victimei.
Interesant este ca doar eu am avut satar. La fel de interesant este ca loviturile date dinapoia victimei au fost ale unui stangaci, iar eu sunt dreptaci.

5. Pentru a respecta scenariul Parchetului ar fi trebuit ca noi sa ne urcam in masina victimei in jurul orelor 21.30 si sa o ucidem in jurul orelor 21.45, pentru a avea timp sa executam si celelalte activitati legate de aceasta fapta si prevazute de scenariu.
Acelasi Parchet aduce martori (Zalai Edith, Kadar Maria, Vasok Iuliu) care au vazut victima in viata intre orele 22.00-22.30.

6. Masina victimei a fost abandonata cu usile deschise, stopurile si firma aprinse.
In jurul orelor 23.10-23.15 taximetristul Vajna Tabor (impreuna cu Honciuc si Rotariu) a trecut de doua ori pe langa locul unde era abandonata acea masina si culmea, nu a vazut-o.
Nu cumva Nagy Adalbert nu era mort la acea ora?

Scenariul Parchetului in baza caruia am fost condamnat de Tribunalul Bihor

2008-01-12T12:48:00.000+02:00

Se presupune ca in seara zilei de 31oct.1995, in urma unor discutii in contradictoriu cu cei doi amici ai mei (HONCIUC G. si ROTARIU G.), care mi-au reprosat ca nu am avut curaj sa merg cu ei sa facem rost de bani, m-as fi hotarat sa le demonstrez cum se ucide un om. In aceste conditii eu m-as fi inarmat cu un satar(toporisca), Honciuc cu o bata si un spray paralizant, iar Rotariu cu un spray lacrimogen.

Ne-am deplasat in zona Magazinului Crisul de unde am luat un taximetrist si i-am fi comandat soferului – Nagy Adalbert – sa mearga pe strada Facliei. Aici i-am fi cerut sa opreasca, moment in care l-am fi lovit cu salbaticie, eu cu satarul, iar Honciuc cu bata. L-am fi scos din masina pe partea dreapta si l-am fi introdus in portbagaj, dupa care eu si Honciuc ne-am fi deplasat cu masina victimei aproximativ 500m si, pe o straduta laterala, am fi abandonat si masina si victima.

Se presupune ca am fi luat de la victima suma de 15.000 lei (contravaloarea a 20 litri de benzina la vremea aceea).

Ne-am fi spalat (?) pe malul Crisului si apoi ne-am fi deplasat pe jos la masina mea ce era parcata langa Parcul Muncitorilor, in apropierea hotelului Elite.

Fara sa ma fi schimbat de hainele pline de sange, m-as fi culcat linistit (?) pe bancheta din spate, iar celor doi le-as fi ordonat (?) sa mai talhareasca un taximetrist. Acestia, fara sa se schimbe la randul lor de hainele pline de sange, au plecat tot in zona magazinului Crisul de unde in jurul orelor 22.55-23.00 au luat un alt taximetrist – Vajna Tibor – cu care s-au deplasat tot pe strada Facliei (?) unde au incercat sa-l talhareasca. Nu au reusit acest lucru, insa au reusit sa dispara de la locul faptei.

demersurile mele pentru a-mi demonstra nevinovatia

2008-01-12T12:33:00.000+02:00

CONTESTATIA IN ANULARE

17 noiembrie 2000 – este depusa la Curtea Suprema de Justitie o cerere in acest sens.
22 noiembrie 2000 – primesc raspuns ca cererea mea nu este de competenta acestei CURTI (?)

M-am adresat Presedintelui C.S.J. cu mai multe plangeri.

5 octombrie 2001 – primul termen pentru judecarea cererii de CONTESTATIE IN ANULARE, aceeasi cerere care pe data de 22 noiembrie 2000 nu era de competenta CURTII SUPREME DE JUSTITIE.

11 ianuarie 2002 – al doilea termen, dar nici de data aceasta nu sunt citat si se judeca CONTESTATIA IN ANULARE in lipsa mea. Bineinteles ca este respinsa. Prezenta mea era necesara si obligatorie deoarece am invocat probe din dosar.
Decizia nr. 139/11 ianuarie 2002.

11 octombrie 2001 – am chemat-o in judecata pe d-na av. GOLIAC ASPASIA, cea care a vorbit in numele meu, fara sa aiba acest drept, la judecarea recursului la C.S.J.
8 aprilie 2002 – T.M.B, sectia a IV a civila, judeca cererea mea si admite ca eu am dovedit, in principiu, fapta paratei, adica incalcarea de catre aceasta a art. 39 din legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Sentinta civila nr. 480/8.04.2002.
ART. 39 – avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza.

CONTESTATIA LA EXECUTARE
ART. 461, lit.C C.p.p.

In baza art.197 C.p.p., lipsa aparatorului la judecarea recursului la C.S.J. ar fi trebuit sa anuleze din oficiu decizia acestei Curti. Eu consider ca execut aceasta pedeapsa in baza unui mandat lovit de nulitate.

-25 noiembrie 2002 – TRIB. BIHOR judeca in lipsa mea aceasta cerere si o respinge. Sentinta pen. nr. 232/2002 – judecator POPOVICI CORINA

-21 ianuarie 2003 – CURTEA DE APEL ORADEA judeca apelul tot in lipsa mea si il respinge.
- presedinte PATRAUS MIHAELA (fosta procuroare acuzatoare la instanta de fond) Decizia pen. nr. 12/A/2003
- judecator PANTEA NISTOR

-7 mai 2003 – C.S.J respinge recursul
- presedinte G.IONESCU
- judecator I. POPESCU
- judecator P. GHICIU
Decizia nr. 2103/2003

RECURS IN ANULARE

M-am adresat Procurorului General al Romaniai cu zeci de cereri pentru initierea unui recurs in anulare, dar de fiecare data am primit acelasi raspuns:
“Va rugam sa puneti in vedere detinutului Moldoveanu Mihai (…) ca examinandu-se cauza, s-a constatat ca obiectiile sale nu sunt intemeiate, nefiind motive pentru declararea recursului in anulare.”

Aceasta concluzie a fost trasa de Parchetul General fara ca cineva sa studieze dosarul penal si fara ca cineva sa ma audieze.

REVIZUIRE

23 august 2002 – este depusa la Parchetul de pe langa TRIB. BIHOR cererea de Revizuire. Parchetul “uita” sa dea curs acestei cereri si sunt obligat sa chem in judecata MINISTERUL PUBLIC.

*26 mai 2003 – Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor reuseste sa intocmeasca referatul pe marginea cererii mele de revizuire, referat ce trebuia intocmit, conform legii, in maxim 2 luni.
30 iunie 2003 – primul termen pentru revizuire la TRIB. BIHOR

20 octombrie 2003 – TRIB. BIHOR respinge cererea mea de revizuire
- judecator POPOVICI CORINA
Sentinta penala nr. 270/2003

19 februarie 2004 – CURTEA DE APEL ORADEA respinge apelul.
- presedinte MESTER MIRCEA
- judecator BERGER ANGELA
Decizia penala nr. 29/A/2004
22 sept. 2004 – INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE respinge recursul
Decizia penala nr. 4716/22.09.2004
- presedinte CORINA JIJIE

despre mine

2008-01-12T12:23:00.000+02:00

Ma numesc MOLDOVEANU MIHAI si, in urma unor gafe ale justitiei, am fost condamnat la 25 de ani inchisoare pentru o serie de infractiuni (omor, talharie, instigare la tentative de talharie si detinerea unui spray lacrimogen ) al caror autor nu sunt eu.

Pentru a se putea ajunge la aceasta condamnare s-a incalcat procedura in mod flagrant si s-au facut abuzuri greu de imaginat atat in fata organelor de ancheta, dar si cu prilejul solutionarii cauzei de catre Tribunalul Bihor si, ulterior, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitei.
Surprinzator este nu doar faptul ca, in cazul meu, urmarirea penala s-a bazat, in principiu, pe obtinerea de probe prin violenta (exercitata direct asupra mea, prin batai si amenintari la adresa mea si a familiei mele) ci, mai ales, ca toata aceasta situatie de fapt a fost consfintita si legitimata de catre doua instante judecatoresti.
Abuzurile savarsite de organele de ancheta si de magistrati sunt multiple si contituie tot atatea cazuri de nulitate absoluta a hotararilor pronuntate in cauza:
- faptul ca nu mi s-a asigurat, in cursul urmariri penale, confidentialitate discutiilor cu aparatorul meu ales;
- faptul ca mi s-a interzis in repetate randuri (Tribunalul Bihor a si pronuntat o incheiere in aces sens) sa iau legatura cu presa;
- judecarea cauzei de catre Tribunalul Bihor in absenta mea, desi prezenta era obligatorie, subsemntul fiind arestat preventiv;
- judecarea cauzei de catre Inalta Curte de Casstie si Justitie fara ca subsemnatul sa beneficiez de asistenta judiciara (in ciuda faptului ca aceasta era obligatorie potrivit Codului de procedura penala). Mai exact, I.C.C.J desi a dispus numirea unui aparator din oficiu, in sedinta urmatoare, fara a reveni asupra acestei masuri si fara ca un avocat sa ma reprezinte, a procedat la judecarea cauzei;
- I.C.C.J a amanat in repetate randuri pronuntarea, cu mult peste termenul de 15 zile prevazut de lege;
- nu s-au administrat probele necesare si vitale pentru a demonstra ca subsemnatul nu ma fac vinovat de faptele care mi se imputa. In acelasi context, trebuie subliniat ca la momentul la care eu am fost judecat de ICCJ aveam statutul unei persoane achitate, intrucat Curtea de Apel Oradea desfiintase total sentinta Tribunalului Bihor si, in urma rejudecarii cauzei, a decis ca nu sunt vinovat si ca probele fabricate de politisti si procurori impotriva mea sunt ilegale.

Situatia disperata in care ma aflu se datoreaza atat faptului ca de peste 11 ani execut o pedeapsa pentru o fapta pe care nu am savasrit-o, dar si datorita faptului ca, din punct de vedere legal, nu mai am nici o posibilitate juridica de a-mi demonstra nevinovatia. Prin abrogarea normelor legale care reglementau recursul in anulare

Pe data de 11.01.1996 am fost arestat si acuzat de complicitate la o tentativa de talharie. Dupa cinci luni de ancheta am fost trimis in judecata si m-am trezit ca sunt acuzat si pentru un omor, o talharie si detinerea unui spray lacrimogen.

In urma unui asa numit proces, Tribunalul Bihor m-a condamnat la o pedeapsa rezultanta de 25 de ani inchisoare:
- 22 de ani pentru omor
- 6 ani pentru talharie
- 3 ani pentru instigare la tentativa de talharie
- 1 an si 6 luni pentru detinerea unui spray lacrimogen
- 3 ani agravanta

CURTEA DE APEL ORADEA continua cercetarea judecatoreasca si sunt ACHITAT pentru infractiunea de : omor, talharie si instigare. Raman doar la condamnarea de 1 an si 6 luni pentru detinerea unui spray lacrimogen.

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, intr-un proces de 5 minute, hotaraste ca acea achitare este neintemeiata si revine la hotararea Tribunalului Bihor, cea de 25 de ani inchisoare.

In principiu, Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor m-a acuzat pe mine si pe cei doi amici ai mei (Honciuc Georgica si Rotariu Gabriela) ca am fi ucis un taximetrist pe strada Facliei – Municipiul Oradea – si imediat dupa aceasta “le-as fi ordonat” celor doi sa mai talhareasca un taximetrist pe aceeasi strada, in apropierea locului unde am fi abandonat victima omorului.

-31 octombrie 1995 – Honciuc Georgica (H.G.) si Rotariu Gabriela R.G.) incearca sa talhareasca un taximetrist – Vajna Tibor – pe strada Facliei din Municipiul Oradea (intre orelele 23.00- 23.45), dar nu reusesc acest lucru. Eu am aflat de aceasta tentativa cateva ore mai tarziu din discutiile purtate intre cei doi .
Mi se reproseaza ca nu am avut curajul sa merg cu ei.

-5 decembrie 1995 – Am fost din nou in Oradea impreuna cu H.G., Vasile Constantin si Reitz Romulus Sever. H.G. le povesteste celor doi de tentativa de talharie si le mai spune ca eu nu am avut curajul sa merg cu el la acea fapta.

-11 ianuarie 1996 – sunt retinut in Brasov si dus la Oradea

-12 ianuarie 1996 – Sunt acuzat oficial de complicitate la tentativa de talharie chiar daca din declaratiile lui H.G., R.G., Vasile Constantin si Reitz Romulus Sever reiesea ca nu aveam nici o legatura cu acea tentativa.

Politia incearca sa ma convinga, prin batai repetate si amenintari, sa declar ca i-am auzit pe cei doi (H.G. si R.G.) vorbind de doi taximetristi si nu de unul singur. La aproximativ 3 saptamani de la arestare am aflat ca in seara zilei de 31oct.1995, dupa ce s-a dat alarma in randul taximetristilor pentru tentativa de talharie, a fost gasit pe aceeasi strada si un taximetrist ucis cu salbaticie.

Cu toate ca din probele adunate de Politie si Parchet reiesea ca H.G. si R.G. nu puteau fi si autorii acelui omor, ancheta a fost condusa in asa fel incat sa fim noi scosi ca fiind cei care l-am ucis pe Nagy Adalbert.
Au urmat zeci de ore de interogatorii (fara sa fie prezenti avocatii nostri) insotite de batai, amenintari si santaje de tot felul pentru a ne convinge sa declaram ca noi suntem vinovati.

-8 februarie 1996 – Prelungire mandat de arestare

Complet – judecator Mihai Viorel
judecator Munteanu Traian

-8 martie 1996 – prelungire mandat de arestare

Complet – judecator Mihai Viorel
judecator Popa Adrian

-5 aprilie 1996 – prelungire mandat de arestare

Complet - judecator Mihai Viorel
judecator Popa Adrian

-26 aprilie 1996 -– prelungire mandat de arestare

Complet - judecator Mihai Viorel
judecator Popa Adrian

-27 mai 1996 – procurorul Demian Florin (artizanul acestei inscenari) intocmeste rechizitoriul si sunt trimis in judecata pentru infractiunile de omor, talharie, complicitate la tentativa de talharie si detinerea unui spray lacrimogen. Rechizitoriu:

-24 iunie 1996 – prima sedinta la Tribunalul Bihor
complet – presedinte Popa Adrian
judecator Munteanu Traian
- eu si R.G. nu am fost dusi la proces.

-2 septembrie 1996 – instanta hotaraste ca eu si R.G. sa fim transferati in penitenciar

-16 septembrie 1996 – la interventia anchetatorilor, R.G. ramane in arest
R.G. a fost “convinsa” sa sustina scenariul Parchetului si transferul ei in penitenciar ar fi dat peste cap toate planurile Parchetului si Politiei.
Declaratiile ei ca noi am fi fost si autorii omorului erau de fapt singurele “probe” pe care se bazau acuzatiile Parchetului.

-13 ianuarie 1997- prima cerere de recuzare a judecatorului Popa Adrian (ramasese singur in completul de judecata).

-19 decembrie 1997 – la cererea insistenta a inculpatilor si a avocatilor, judecatorul Popa Adrian este obligat sa dispuna transferul lui Rotariu G. in Penitenciarul Oradea.

-26.ianuarie 1998 – Rotariu G. este reaudiata si se demonstreaza ca declaratiile date anterior au fost dictate de Politie si Parchet. Declaratia ei este identica cu cea data tot de ea la primul interogatoriu, la Parchet.

-2 februarie 1998 - pentru ca presa incearca sa ia legatura cu mine, judecatorul Popa Adrian interzice oficial orice contact cu mass-media. Nici pana la aceasta data nu am avut voie sa iau legatura cu presa. De ce oare?

-23 februarie 1998 – a doua cerere de recuzare a judecatorului Popa Adrian

-15 mai 1998 – a treia cerere de recuzare a judecatorului Popa Adrian

-1 iunie 1998 – cerere de recuzare a Tribunalului Bihor
- judecatorul Popa Adrian dispune judecarea fondului cauzei si in aceste conditii eu am parasit sala de judecata

-8 iunie 1998 – Tribunalul Bihor ma condamna la 25 de ani inchisoare prin Sentinta penala nr. 134/8 iunie 1998

- 24 august 1998 – apare in Jurnalul Bihorean si in Evenimentul Zilei un articol intitulat “Jurnalul unui condamnat”. Acest lucru pune pe jar Politia si Parchetul dat nimeni nu incearca sa dezminta acuzatiile pe care le-am adus anchetatorilor.
Motivarea sentintei Tribunalului Bihor se bazeaza pe niste interpretari aberante si originale a probelor din dosar.
De mentionat ca pe parcursul procesului judecatorul Popa Adrian a evitat in mod sistematic punerea in discutie a acestor probe si a refuzat audierea unor martori pe care Parchetul ii propusese in Rechizitoriu.

- 15 octombrie 1998 – prima sedinta la Curtea de Apel Oradea
- complet : Presedinte Groza Gheorghe
Judecator Pantea Nistor
- este anulata hotararea Tribunalului Bihor cu privire la interdictia de a lua legatura cu presa ca fiind anticonstitutionala
- se dispune continuarea cercetarii judecatoresti

Urmeaza un proces in care presedintele completului Groza Gheorghe pune in discutie toate probele din dosar si audiaza martorii pe care Tribunalul Bihor a evitat sa-i audieze.

- 2 aprilie 1999 – dl.av. Chivari Horea (aparatorul lui Honciuc G.) a declarat in fata instantei ca: “…personal a fost pus in situatia de a renunta la calitatea de sa de aparator al inculpatului H.G. si a se prezenta ca martor deoarece la un moment dat i s-a sugerat de catre organele de politie care au recunoscut ca sunt intr-o situatie jenanta, neavand probe sa-l convinga pe inculpat sa declare ca el ar fi savarsit aceste infractiuni”.

- Judecatorul Pantea Nistor care pe parcursul procesului s-a aratat foarte plictisit si dezinteresat, a fost impotriva achitarii propuse de dl GROZA GHE.

- 30 aprilie 1999 - se formeaza complet de divergenta
- presedinte ROMAN FLORICA
- judecator GROZA GHE.
- judecator PANTEA NISTOR

- 7 mai 1999 – CURTEA DE APEL ORADEA dispune ACHITAREA pentru invinuirea savarsirii infractiunilor de omor, talharie si instigare la tentativa de talharie.
Cei doi coinculpati, HONCIUC G. si ROTARIU G. sunt si ei achitati pentru savarsirea infractiunilor de omor si talharie si sunt condamnati pentru savarsirea tentativei de talharie asupra taximetristului VAJNA TIBOR. (Decizia penala NR. 92/A/1999. Se mai dispune punerea in libertate a subsemnatului si a lui ROTARIU GABRIELA.)

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea face RECURS.

-21 febr. 2000 – am fost in audienta la Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel ORADEA. A fost surprins sa afle ca RECURSUL nu fusese inca motivat.
- procuroarea SAITOS VIORICA, cea care a declarat recursul, a reusit in final sa-l motiveze.

-23 mai 2000 – prima sedinta la CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE.
complet – I. GRIGA - presedinte
- I.IONESCU- judecator
- N.ANGHELINA – judecator
- V. GORGAN – magistrat asistent

Instanta dispune ca d-na av. GOLIAC ASPASIA sa ramana aparatoare din oficiu doar pentru HONCIUC G., iar pentru mine si ROTARIU G. sa ni se desemneze cate un avocat din oficiu. (incheiere de sedinta – NOTA de la final).

-30 oct. 2000 – instanta dispune judecarea cauzei, dar nu revine asupra hotararii de a avea fiecare cate un aparator si astfel eu si ROTARIU GABRIELA nu suntem asistati de nici un aparator.
D-na av. Galiac Aspasia vorbeste si in numele meu fara sa aiba acest drept.

Se amana pronuntarea sentintei de mai multe ori fara o motivatie pertinenta. In total 33 de zile.

- 7 noiembrie 2000 – Curtea Suprema de Justitie caseaza sentinta CURTII DE APEL ORADEA si revine la condamnarea de 25 de ani inchisoare. Decizia este definitiva.
Decizia nr. 4332/7 noiembrie 2000. SUNT DAT IN URMARIRE GENERALA.

- 26 ianuarie 2001 – pentru a evita excesul de zel a unor politisti, m-am predat autoritatilor la o emisiune in direct la Tele 7abc, emisiunea “In justitie”.